Prim-ministrul afirmă că sistemul actual de compensare este inechitabil, fiind influențat de creșteri nejustificate și decizii ale instanțelor, fără legătură cu nivelul de productivitate. Discrepanța dintre sectorul public și privat crește, iar România se află într-o poziție vulnerabilă în Uniunea Europeană: venituri fiscale scăzute, dar cheltuieli pentru salarii extrem de ridicate. În prezent, aproximativ 40% din veniturile statului sunt alocate pentru salarii, iar numărul funcționarilor publici depășește 1,28 milioane.
„Doresc să fac câteva observații privind legislația privind remunerarea, deoarece, inevitabil, acest subiect va fi pe agenda publică în următoarea lună. Așa cum știți, guvernele anterioare au avut ca angajament modificarea legii salarizării pentru a asigura transparență în stabilirea salariilor în sectorul public.
În condițiile actuale, după multiple intervenții în decursul anilor, care au implicat majorări nejustificate în anumite domenii sau decizii ale instanțelor ce au schimbat sistemele de remunerare, este necesară corelarea salariilor din sectorul bugetar cu nivelul de productivitate a muncii, garantarea echității în acest sector și stabilirea unui nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei și de contextul actual. 
În prezent, cheltuielile salariale din totalul bugetului sunt disproporționat de mari raportate la resursele economiei naționale. Având în vedere discuțiile viitoare între partide și Ministerul Muncii, precum și zonele profesionale, este important să prezentăm câteva date fundamentale spre a sprijini aceste dialoguri și analize.
Există 1.280.000 de posturi în sectorul public conform datelor colectate de Ministerul Finanțelor la finele anului precedent. Politicile salariale sunt decalate față de dinamica productivității muncii. Se observă o adâncire a diferenței de remunerare între sectorul public și privat.
De asemenea, România are unele dintre cele mai reduse venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar și cele mai ridicate cheltuieli pentru salariile din sectorul public, ca procent din venituri fiscale. Astfel, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar,” a precizat șeful Guvernului.
Statul nu își permite creșteri majore ale salariilor
Prim-ministrul explică faptul că statul nu poate susține creșteri semnificative ale salariilor, deoarece bugetul este deja la limită. Cheltuielile cu personalul reprezintă peste 8% din PIB, iar dobânzile la datoria publică exercită presiuni suplimentare asupra bugetului. În această situație, Guvernul are doar două alternative: creșteri limitate sau reducerea numărului de angajați pentru a elibera resurse bugetare. Reforma trebuie să respecte angajamentele privind deficitul și fondurile europene.
„Constrângerile implică menținerea ponderei cheltuielilor salariale ca procent din PIB la un nivel puțin peste 8%. Momentan, nivelul este de 8,1%, iar în următorii ani nu vom putea suporta o pondere mai mare, deoarece nu este sustenabil. Cheltuielile totale pentru salarii în sectorul public depășesc 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB.
Astfel, creșterile începând cu anul viitor trebuie să țină cont de aceste cifre, având doar două opțiuni reale: o ajustare minoră dacă volumul de angajați nu este schimbat sau, în cazul unor ajustări mai semnificative și reducerea diferențelor, reducerea bugetului pentru salarii, prin diminuarea personalului unde această măsură este justificată.
Aceste alternative vor fi analizate în perioada următoare. Guvernul va participa activ la aceste discuții. Se speră ca politicienii responsabili din România să ajungă la un consens referitor la aceste aspecte, legate de absorbția fondurilor europene și de reforme durabile, fără a crea așteptări nerealiste și ținând cont de situația economică a țării, pentru a identifica o soluție echitabilă pentru o nouă lege privind salarizarea, care să îndeplinească acest obiectiv,” a concluzionat Bolojan.
