Aproximativ un sfert dintre conducătorii care au încălcat normele de guvernanță corporate, conform jalonului 121 din PNRR, au fost revocați, a anunțat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la briefingul de după ședința de Guvern. Sumele aferente acestui jalon sunt temporar suspendate, iar România are la dispoziție câteva luni pentru remediere.
Sebastian Burduja a prezentat stadiul demersurilor la firmele în care Ministerul Energiei este acționar, pentru respectarea normelor privind guvernanța corporativă, un jalon crucial pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3 din PNRR, completând declarațiile de săptămâna trecută.
„Am început deja revocarea persoanelor identificate de Comisia Europeană ca neîndeplinind jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiecte recent finalizată în cogenerare la Năvodari și o victorie importantă – 80 de megawați investiți de Fondul Româno-Cazac – pe lista firmelor se mai află Oil Terminal și alte câteva companii listate la bursă, pe care deocamdată nu le voi numi, pentru a nu influența evoluțiile de pe piața financiară”, a declarat ministrul Energiei la briefingul de la finalul ședinței de Guvern. 
Demnitarul a subliniat că, dacă este necesar, instituția va apela la instanță pentru a apăra interesele statului și a nu pierde niciun euro alocat acestui jalon.
„Toți cei care și-au adăugat la contractele de mandat prevederile ordonanței de urgență care le acordă dreptul la acele șase salarii le vor primi. Dacă au refuzat această adăugare, iar până acum nu am consemnat un astfel de caz, atunci sigur că nu vor primi nimic și vom apela la instanță dacă este cazul, pentru a apăra interesul statului român, deoarece nu putem pierde sume importante, 300 de milioane de euro, conform ultimei evaluări a Comisiei, și s-ar putea să fie mai puține, pentru interesele unei persoane”, a afirmat Sebastian Burduja.
Ministrul a reiterat că România, potrivit interpretării colegilor din minister, a respectat legislația națională, respectiv OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
„Însă interpretarea Comisiei asupra jalonului 121 a identificat anumite probleme, motiv pentru care am fost nevoiți să procedăm la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și ulterior declanșarea procedurilor conform legii 109, ceea ce, într-un interval de șase luni, este rezonabil. Timpul este scurt, dar ne vom încadra și nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121”, a declarat ministrul.
Conform lui Sebastian Burduja, aproximativ 15 persoane au fost deja eliberate din funcțiile respective.
„Nu am o cifră exactă, dar dacă într-un consiliu de administrație sau de supraveghere sunt șapte persoane, numărul de persoane care au părăsit funcțiile este probabil cuprins între trei și patru. Asta ne aduce la trei-patru companii, probabil undeva la 15 persoane, până în prezent, iar restul situațiilor vor fi rezolvate în perioada următoare. De ce în perioada următoare? Pentru că o companie listată are anumite termene legale între convocarea și desfășurarea adunării generale a acționarilor, în jur de 30 de zile. La celelalte companii, lucrurile au mers mult mai rapid. La cele listate așteptăm termenele legale, după care vom implementa soluțiile și vom angaja noi persoane.”, a explicat ministrul.
Un exemplu de companie listată este Hidroelectrica, deținută în proporție semnificativă de statul român, prin Ministerul Energiei, care a anunțat miercuri acționarii pe site-ul propriu și pe cel al Bursei de Valori București (BVB) că principalul acționar a propus inclusiv introducerea acestor puncte – revocarea unor membri ai Consiliului de Supraveghere și alegerea altora provizorii – pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din data de 10 aprilie 2025.
„În evaluarea preliminară a Comisiei sunt vizate aproximativ 40 de persoane. Aș menționa că vom avea o decizie finală și un număr exact acolo. Din estimarea inițială, cred că un sfert au fost deja revocați”, a specificat ministrul.
id=”chapter-0″>Stadiul cererii de plată nr. 3
Declarațiile vin în contextul în care Executivul european a anunțat, marți, acordarea unei plăți parțiale de circa 1,3 miliarde de euro, confirmând recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și demonstrând un progres în deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, potrivit oficialilor MIPE.
Îmbunătățirea guvernanței în companiile energetice de stat (valoare suspendată – circa 300 de milioane de euro) și implementarea guvernanței pentru întreprinderi de stat, precum și desemnarea conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP, cu o valoare suspendată de circa 400 de milioane de euro) sunt încă în proces de analiză, releva MIPE.
În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare pentru a remedie mai multe aspecte semnalate de Comisia Europeană în analiza cererii de plată nr. 3, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă a companiilor de stat. Au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea legislației, pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru întreprinderile din sectorul energiei și transporturilor.
România are o lună pentru a răspunde oficial scisori Comisiei și șase luni pentru implementarea măsurilor necesare deblocării complete a cererii de plată și a îndeplinirii jaloanelor și țintelor.
În total, prin PNRR, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primiți de la Uniunea Europeană, la 18 ani de la aderare.
„România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au informat reprezentanții Executivului comunitar în România.
