Uniunea Europeană elaborează un nou plan pentru reducerea dependenței față de tehnologia americană, într-un context în care relațiile comerciale și geopolitice cu Washingtonul devin tot mai tensionate. Obiectivul principal include cloud, inteligență artificială, microcipuri, software, centre de date și infrastructură digitală critică.
Conform unui document obținut de publicația Politico, Comisia Europeană finalizează un ansamblu de măsuri pentru consolidarea suveranității tehnologice a blocului european, planificate pentru prezentare pe 3 iunie. Bruxellesul atrage atenția asupra faptului că dependențele tehnologice pot deveni „vulnerabilități strategice” în contextul în care lanțurile de aprovizionare pot fi folosite ca arme diplomatice.
Cloudul public, primul test de vulnerabilitate
Primul aspect vizează serviciile de cloud utilizate de administrațiile publice. Statele membre vor fi stimulate să analizeze gradul de dependență față de furnizorii internaționali, în special în zone sensibile precum serviciile publice, bazele de date guvernamentale și infrastructura digitală esențială. 
La baza acestei inițiative stă temerea unui scenariu de tip „kill switch”, adică riscul ca accesul la anumite servicii digitale critice să fie blocat din motive politice, comerciale sau juridice din afara Europei. De asemenea, s-a mai discutat despre pericolul dependenței de cloud-ul american și vulnerabilitatea de tip „kill switch”, fiind unele dintre cele mai sensibile tematici în contextul suveranității digitale.
Europa vrea mai multe cipuri produse local
A doua direcție se referă la microcipuri. Bruxellesul intenționează să revizuiască legislația europeană privind semiconductorii și să susțină proiecte majore de fabricație, facilitând accesul rapid la finanțare publică, simplificând procedurile de autorizare și extinzând infrastructura de testare.
Scopul este clar: Europa nu poate avansa în direcția independentei tehnologice dacă depinde masiv de importuri pentru cipuri. Crizele recente din industria semiconductorilor au evidențiat cât de vulnerabile pot fi producția de autoturisme, echipamente medicale, energie și bunuri de consum atunci când lanțurile globale de aprovizionare sunt întrerupte. De asemenea, subiectul se leagă de competiția pentru inteligența artificială, despre care s-a scris în contextul intenției UE de a investi masiv în supercomputere și infrastructură AI.
Open-source-ul, instrument discret în lupta împotriva monopolurilor tehnologice
A treia strategie vizează promovarea tehnologiilor open-source. Software-ul cu cod deschis oferă un control sporit, transparență și libertate de alegeri în privința furnizorilor, evitând blocajele într-un ecosistem proprietar.
Comisia Europeană urmărește să asigure mai multă vizibilitate companiilor europene din domeniul open-source, să sprijine colaborarea între state și să dezvolte instrumente pentru întreținerea și dezvoltarea soluțiilor locale. În contextul actual, Europa se încearcă să se elibereze de influența software-ului american, într-o perioadă în care tehnologia suverană devine o prioritate economică și politică.
Investiții private pentru avansarea tehnologică
Cea mai dificilă strategie constă în atragerea capitalului privat. Europa are nevoie de fonduri semnificative pentru extinderea centrelor de date, infrastructurii pentru inteligență artificială și capacităților industriale digitale. Doar pentru centre de date, estimările indică o nevoie de aproximativ 200 de miliarde de euro până în anul 2036.
