În luna mai, liderul chinez Xi Jinping a avut o oportunitate rară – și, cu certitudine, importantă – de a se plasa în centrul atenției politicii globale, în contextul vizitelor succesive ale președinților Statelor Unite și Rusiei. Astfel de întâlniri diplomatice atrag întotdeauna interes major. Cu atât mai mult când se desfășoară într-un lanț coerent de evenimente.
- Trump a fost primul care a sosit la Beijing, pe 14 mai. A fost însoțit de un grup de oameni de afaceri importanți. A prezentat o listă de solicitări, în mare parte nerealizate.
- Putin a urmat pe 19 mai. A indicat intenția de a avansa cu proiectul gazoductului Power of Siberia 2 și de a întări legăturile cu Beijingul.
„Totuși, Putin pare să fi realizat doar ultima partea a planului. În același timp, Xi Jinping a ieșit din «maratonul diplomatic» clar câștigător, întărind poziția sa ca liderul global cu cea mai mare influență”, observă Andrei Smolyakov în evaluarea pentru Analytic Insider.
Xi Jinping | Fotografie – Mediafax
Concepția de „diplomație triunghiulară”
Termenul de „diplomație triunghiulară” a fost introdus de Henry Kissinger în perioada Războiului Rece. A fost o strategie de a exploata vulnerabilitățile relației dintre China și Uniunea Sovietică.
„Washingtonul a poziționat Beijingul în opoziție cu Moscova și vice versa, pentru a crea o ordine strategică mai previzibilă și echilibrată.
Vârful acestui triunghi invertit era reprezentat de Statele Unite. Celelalte două mari puteri trebuiau să coopereze cu America, chiar dacă nu concurau direct pentru favoritismul Washingtonului.
În ultimele zile, această configurație pare că s-a destabilizat. Donald Trump și Vladimir Putin sunt fără îndoială adversari.
Se laudă cu relații apropiate și înțelegeri reciproce. Însă sunt implicați în conflicte în mai multe zone, de la Ucraina la Iran, adaugă Andrei Smolyakov.
Vladimir Putin și Donald Trump / Fotografie – Mediafax
„„Pelerinaj” la Beijing
Chiar și așa, amândoi liderii s-au simțit datori să efectueze un pelerinaj la Beijing, pentru a crea o impresie impresionantă în presa chineză.
„Regatul Mijlociu devenea cu adevărat epicentrul unde are loc diplomația superputerilor și unde se decide destinul națiunilor.
Momentul întâlnirilor succesive părea simbolic. S-a speculat că Xi Jinping ar fi putut facilita acorduri în culise între marile puteri.
Desigur, simbolistica nu trebuie exagerată, oricât de elegantă pare. Vizita lui Trump fusese amânată de la sfârșitul lunii martie din cauza conflictului din Iran.
Vizita lui Putin fusese organizată cu mult timp înainte. Ea avea scopul de a marca a 25-a aniversare a semnării Tratatului de bună vecinătate dintre Moscova și Beijing, explică Andrei Smolyakov.
Vladimir Putin și Xi Jinping / Fotografie – Mediafax
Xi Jinping i-a tratat diferit pe oaspeți, însă rezultatele celor două întâlniri au fost în mare parte echivalente.
„Cu Trump, Xi Jinping a fost formal, rezervat și distant. I-a oferit o primire fastuoasă, cu covor roșu, gardă de onoare și coruri. De asemenea, i-a arătat lui Trump chiar și sediul central al Partidului Comunist Chinez, Zhongnanhai.
- În timpul plimbărilor, Trump l-a întrebat pe secretarul general despre frecvența vizitelor liderilor străini în complex.
- Xi a răspuns: Foarte rar. De exemplu, Putin a fost aici.
Această observație părea să formeze o amintire subtilă pentru Trump, legată de legăturile mai solide și de încredere dintre Xi și Putin, în comparație cu cele cu Washingtonul”, scrie Andrei Smolyakov.
Donald Trump și Xi Jinping / Fotografie – Mediafax
„Fiecare parte a prezentat propria versiune a evenimentelor”
Rezultatele summitului au fost mai reci. Liderii nu s-au contrazis, dar nu au ajuns la un acord concret.
„Fiecare parte și-a expus propria versiune. Aceste perspective diferite asupra aceluiași eveniment au fost complet opuse.
- Varianta SUA a subliniat aspecte comerciale, inclusiv disponibilitatea de resurse rare și discuții despre Strâmtoarea Hormuz.
- Partea chineză a evitat aceste subiecte și s-a concentrat pe Taiwan și pe eforturile de a asigura o stabilitate strategică constructivă.
Trump a părăsit Beijingul fără a susține conferință de presă și a evitat întrebările jurnaliștilor în ultima sa apariție media, notează Andrei Smolyakov.
Donald Trump și Xi Jinping / Fotografie – Mediafax
„Diferențe între Xi Jinping și Vladimir Putin”
Vizita lui Putin a avut un ton diferit, din prima clipă.
„Vladimir Putin și Xi Jinping au schimbat fraze cordiale și au făcut promisiuni de prietenie de mai multe ori. Au semnat o declarație comună în care Xi a criticat, din nou, cu prudență, politicile americane, calificându-le drept un val de hegemonie unilaterală.
- Cei doi lideri au semnat în plus 20 de acorduri minore, vizând colaborarea în educație, comerț și extinderea călătoriilor fără viză pentru cetățenii ruși din China.
- Trebuie menționat că majoritatea acestor documente au fost relativ nesemnificative.
Se pare că aceste acte au fost încheiate preponderent pentru a conferi un aer de importanță summitului”, menționează Analytic Insider.
Vladimir Putin și Xi Jinping / Fotografie – Mediafax
„Power of Siberia 2, în așteptare”
Cel mai semnificativ proiect pentru președintele rus, Power of Siberia 2, nu a fost finalizat.
„Conducta ar urma să crească semnificativ livrările de gaze rusești către China.
- Cele două părți au declarat că au ajuns la o înțelegere generală privind parametrii proiectului.
- Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că s-au înregistrat progrese.
Totuși, aceste avansări au stagnat de peste zece ani, iar promisiunile inițiale ale diplomaților chinezi de studiu și analize mai aprofundate au fost deseori doar politeți și nehotărâte.
O altă politică diplomatică despre care s-a speculat intens a fost posibilitatea unei relaxări a poziției SUA față de Taiwan, în schimbul unor favoruri pentru Beijing. Fie pentru mediere în Strâmtoarea Hormuz, fie pentru concesii în războiul comercial.
„China este îngrijorată de o livrare de arme americane către Taiwan, ceea ce va deveni o problemă importantă în vizita lui Xi în SUA din toamnă”, subliniază Andrei Smolyakov.
„Cel puțin momentan, nimeni nu a semnat un plan secret”
În acest context, este greu de considerat ca fiind reciproc avantajoase toate acordurile.
„Dispozitivele de armament neletale destinate Taiwanului ar putea să ajungă mai devreme sau mai târziu în Ucraina. Aceasta ar crea un risc major pentru Rusia și ar diminua influența Iranului, unul dintre principalii furnizori de arme pentru Moscova în ultimii ani.
- Deocamdată, se pare că nimeni nu a încheiat un plan secreț. Și probabil că nu o va face în viitorul apropiat.
- Acest lucru nu surprinde, având în vedere că cele trei state nu au puncte comune suficiente pentru a forma baze solide pentru un acord de durată.
China încă consideră că cea mai sigură și mai puțin riscantă poziție diplomatică este cea de jucător pe care ceilalți se simt obligați să îl consulte, fără asumarea de angajamente ireversibile, analizează Andrei Smolyakov.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- „Casa Dronelor”. Detectoarele ucrainene, cele mai mari provocări pentru Putin. Dronele rusești Geran sau Gerbera, contracarate de P1-Sun, Sting și „Caracatița”
- Complexul militar-industrial al Rusiei a sufocat sectorul civil, iar cheltuielile uriașe ale înarmării accentuează prăpastia dintre aceste două fațete ale Rusiei
- Este Rusia în declin? În Occident, speranța încă persistă, dar se vinde greu, iar iluziile despre un colaps iminent sunt frecvente
- Conflicte în Strâmtoarea Ormuz, între SUA și Iran. Cum reușește „flota de umbră” a Teheranului să evite blocada americană
- Aproximativ 6 milioane de ucraineni au fugit din calea conflictului. Poate Zelenski să-i aducă înapoi? „Corupția și lipsa de stat de drept continuă să submineze încrederea în viitorul națiunii”
