Lidera partidului de extrema dreaptă din Franța a declarat că decizia Curții Penale din Paris este o „decizie politică” cu scopul de a o elimina din cursa pentru președinția din 2027. Conform afirmațiilor sale, milioane de francezi sunt „indignați”, relatează cotidianul francez Le Figaro.
Jordan Bardella, considerat un posibil candidat la președinție în 2027, a descris pe platformele sociale decizia Curții din Paris drept o „execuție” a „democrației franceze”.
O încălcare a statului de drept
În opinia liderului partidului de extrema dreaptă, măsura este o manevră strategică menită să îi blocheze candidatura. Ea susține că judecătorii au decis o executare provizorie pentru a-i împiedica candidarea. 
„În Franța, atunci când se face recurs, acesta are efect suspensiv, anulând decizia instanței de primă instanță și repunând în discuție prezumția de nevinovăție. În acest caz, președintele instanței m-a declarat imediat neeligibilă pentru a mă împiedica să candidez”, a declarat ea.
Totodată, liderul partidului de extrema dreaptă a criticat decizia, considerând-o o încălcare a statului de drept și un impediment pentru o contestație eficientă.
„În această seară, milioane de francezi sunt profund indignați, văzând cum în Franța, țara drepturilor omului, judecătorii aplică practici considerate a fi specifice regimurilor autoritare. M-am aflat în situația de a fi condamnată fără temei”, a afirmat ea.
Le Pen nu renunță la activitatea politică
Le Pen, considerată favorită în sondajele de opinie pentru alegerile din 2027, consideră data de 31 martie 2025 drept una „fatală” pentru democrația franceză, pentru că o privează pe ea și pe milioane de alegători de șansa ei la președinție.
În cazul în care nu poate candida, Jordan Bardella ar putea deveni o alternativă. Însă, liderul partidului speră ca Adunarea Națională să nu-l utilizeze pe Bardella „mai devreme decât este necesar” și nu dorește să fie „eliminată în acest fel”.
„Există o cale, deși îngustă, dar ea există”, a reiterat ea. Bazându-se pe sprijinul milioanelor de francezi care i-au acordat încredere, Marine Le Pen a afirmat că nu este dispusă să accepte o asemenea încălcare a democrației.
Conform declarației sale, condamnarea nu o va împiedica să activeze politic.
Sentința împotriva liderului partidului de extremă dreaptă din Franța a generat reacții la nivel internațional. Susținătorii acesteia acuză deja „establishment-ul interesat” de a încerca eliminarea ei prin instanțe de judecată, arătând că decizia „este o declarație de război din partea Bruxelles-ului”.
Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, a reacționat pe rețelele de socializare: „Eu sunt Marine”. El este un aliat apropiat al lui Le Pen. Partidul Fidesz, împreună cu partidului naționalist de dreapta al lui Le Pen, Rassemblement National, formează coloana vertebrală a grupului de extremă dreaptă Patrioții pentru Europa, cel de-al treilea grup ca mărime din Parlamentul European.
Și Matteo Salvini, vicepremierul italian și liderul Lega, a criticat decizia, considerând-o o manevră politică.
Amintim că Marine Le Pen, în vârstă de 56 de ani, a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare. Ceilalți doi ani ar putea fi executați sub forma arestului la domiciliu, sub supraveghere. Ea a fost amendată cu 100.000 de euro și nu mai poate ocupa funcții publice timp de cinci ani.
