Lovitură dublă pentru cele mai influente organizații non-guvernamentale din România și pentru „președintele-activist” Nicușor Dan. Astfel, Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, recursurile lui Nicușor Dan la două proiecte legislative de importanță majoră pentru țară și ONG-urile de mediu. Practic, se aprobă eliminarea urșilor periculoși pentru cetățeni și se încheie perioada în care ONG-urile de mediu blocau construcția hidrocentralelor și alte obiective strategice naționale. De asemenea, urmează o lege cu impact semnificativ, cea privind transparența finanțării organizațiilor cetățenești.
- Astfel, mai întâi, CCR a respins contestația formulată de șeful statului împotriva reglementărilor pentru eliminarea ursului brun.
- Apoi, în data de 24 iunie, a respins obiecțiile lui Nicușor Dan referitoare la regimul hidrocentralelor și resurselor energetice, considerate cu un statut special, protejate de CSAT.
- Deciziile asumă o rezonanță aparte, fiind tot mai criticate opinii privind tendința excesivă a ONG-urilor, care teoretic reprezintă interesele societății civile, de a utiliza potențialul de presiune politică și de a rescrie agenda publică.
- În context, se așteaptă cu interes dacă legea pentru transparența surselor de finanțare ale ONG-urilor va fi adoptată de Parlament. În cazul în care va trece, este posibil ca și Nicușor Dan să conteste această inițiativă la CCR, având deja o poziție negativă față de proiect.
Instanța a respins obiecțiile președintelui la regimul de eliminare a ursului brun
Curtea a decis că legea ce modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor agressivi și pagubitori este constituțională. 
Tanczos Barna a solicitant ca ursul brun să fie scos din categoria speciilor strict protejate.
Noul act normativ prevede, pentru anii 2026 și 2027, un plafon de 859 exemplare de urs brun pentru prevenție și 110 exemplare pentru intervenții în caz de atac. Măsura este justificată prin necesitatea prevenirii agresiunilor asupra populației și a pagubelor materiale.
În motivarea trimisă miercuri, Curtea arată că Directiva Habitate permite statelor membre să facă excepții de la interdicția capturării sau eliminării speciilor protejate, cum este ursul brun. Conform comunicatului, legea a fost elaborată pe baza unor date științifice care indică că populația de urs brun este excesiv de numeroasă, iar măsurile alternative nu sunt suficiente pentru conservare.
Curtea a respins și argumentele legate de încălcarea principiului separației puterilor în stat
Se precizează că nici Directiva Habitate, nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nu impun ca măsurile de protecție a speciilor și habitatelor să fie reglementate exclusiv de autoritățile executive.
„Principiul suveranității legislative a Parlamentului rămâne aplicabil, acesta având dreptul de a stabili reglementări în orice domeniu,” se menționează în document.
Curtea a respins și contestarea președintelui la legea privind declararea hidrocentralei din Răstolița arie naturală protejată în CSAT
Tot miercuri, Curtea Constituțională a respins și sesizarea de neconstituționalitate depusă de Nicușor Dan împotriva unei legi cu impact major pentru sectorul energetic. Este vorba despre proiectul care stabilește eliminarea din ariile protejate a suprafețelor afectate de hidrocentrale aprobate înainte de 29 iunie 2007.
Hidrocentrala de la Răstolița a fost oprită de ONG-uri, deși era aproape complet finalizată.
- Proiectul prevede că hidrocentrale declarate esențiale pentru securitatea națională de către CSAT, precum și facilități de energie existente în ariile protejate, pot fi exceptate de la evaluarea impactului de mediu dacă se fac lucrări de mentenanță sau modernizare.
Legea propune modificări asupra regimului ariilor protejate și a evaluării impactului asupra mediului. În apărarea sa, Nicușor Dan susține că proiectul încalcă dreptul la un mediu sănătos, garantat de Constituție, și contravine directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului, care nu permit derogări generale pentru proiecte energetice sau militare.
Reacție dură a ONG-urilor. Reproșurile Declic și Bankwatch
Imediat după decizia CCR, ONG-urile de mediu au reacționat public, exprimând nemulțumiri.
- „Organizațiile de mediu protestează față de decizia Curții Constituționale care a confirmat constituționalitatea legii propuse de senatorul PSD, Daniel Zamfir. Aceasta proiectează modificări pe 27 de parcuri naționale, situri Natura 2000 și parcuri naturale, pentru dezvoltarea unor hidrocentrale cu beneficii energetice minime, sub 1%. CCR a luat decizia după o sesizare a Președintelui și eforturile societății civile de a opri această lege devastatoare,” afirmă reprezentanții ONG-urilor Bankwatch și Declic.
În mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat definitiv defrișările pe peste 30 hectare în Munții Călimani pentru Hidrocentrala Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul cu organizațiile Declic și Bankwatch România. De asemenea, fostul director al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a afirmat că toate proiectele hidroenergetice sunt blocate de organizații civice.
Anterior, Nicușor Dan a contestat la CCR, în noiembrie 2025, legea care declara hidrocentralele și alte obiective ca fiind de importanță strategică națională.
Colaj Gândul
Tabăra #rezist susține că, dacă legea transparenței ONG-urilor va fi adoptată, societatea civilă va dispărea
În acest context, soarta legii privind transparența finanțării ONG-urilor devine subiect de dezbatere intensă în România. De când a fost adoptată în Senat, s-a creat o dispută publică amplă.
Organizațiile non-guvernamentale au inițiat campanii active în mediul online, avertizând „societatea civilă va dispărea” dacă legea va fi adoptată. Acestea susțin că propunerea va afecta capacitatea ONG-urilor de a-și gestiona fondurile și de a acționa independent.
Expert în energie: Nicușor Dan va contesta legea transparenței la CCR
Proiectul privind transparența finanțelor ONG-urilor urmează să fie supus votului în Camera Deputaților. Fost activist cunoscut, Nicușor Dan a indicat public sfârșitul suportului pentru această inițiativă, sugerând că nu este de acord cu ea.
Nicușor Dan și-a început cariera ca activist la protestele pentru Roșia Montană.
Conform președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, Nicușor Dan va adopta cel mai probabil aceeași poziție critică și față de această lege, similar cu cea avuta pentru legile din domeniul energetic.
Dumitru Chisăliță
„Este foarte probabil să adopte aceeași abordare ca și în cazul altor inițiative legislative. Dacă ne uităm la precedentele, aceste legi au generat controverse publice, și se poate anticipa o reacție similară. Se pare că se vor evita discuțiile ample pe transparență, urmând aceeași strategie,” a explicat expertul.
