Un baraj monumental, o posibilă catastrofă pentru milioane de oameni
Specialiștii avertizează că barajul proiectat va fi amplasat într-una dintre cele mai adânci chei din lume, Yarlung Tsangpo, la intersecția plăcilor tectonice indiene și eurasiatice. Această zonă este extrem de vulnerabilă la cutremure, alunecări de teren și inundații.
Deși proiectul este considerat o performanță tehnologică remarcabilă, există riscuri semnificative pentru zonele adiacente, mai ales pentru India și Bangladesh, unde râul Yarlung Tsangpo curge mai departe sub numele de Brahmaputra.
Cu o investiție estimată la peste 137 de miliarde de dolari, acesta ar fi cel mai mare proiect de infrastructură de pe glob, construit într-una dintre cele mai ploioase regiuni din China continentală. Se preconizează că va genera aproximativ 300 de miliarde kWh anual. 
Impact asupra agriculturii și ecosistemelor vulnerabile
Barajul va reține o cantitate importantă de sedimente vitale pentru zonele din aval, esențiale pentru agricultură și echilibrul ecologic. De-a lungul timpului, sedimentele acumulate în apă fertilizează terenurile, însă barajul ar putea afecta această fertilitate, punând în pericol securitatea alimentară într-o regiune dens populată, precum sudul Asiei.
Pe lângă aceasta, ecosisteme fragile, precum pădurea de mangrove Sundarbans, aflată pe litoralul Bangladesh-ului și al Indiei, sunt vulnerabile la schimbările de debit și sedimente, riscând eroziunea coastelor și intensificarea efectului ridicării nivelului mărilor.
Lipsa unui cadru internațional pentru distribuția apei
Un alt aspect problematic este absența unui tratat internațional pentru împărțirea apei râului Brahmaputra între China, India și Bangladesh. În timp ce râurile transfrontaliere sunt reglementate prin diverse acorduri internaționale, situația râului Brahmaputra este diferită, complicând gestionarea resurselor de apă.
Lipsa unei înțelegeri clare între state ridică probleme legate de drepturile de utilizare și responsabilitatea fiecărei țări.
Efectele schimbărilor climatice și ale administrării necorespunzătoare
În contextul globalizării și al schimbărilor climatice, regiuni precum cele dependente de râul Brahmaputra se confruntă cu provocări sporite. Topirea ghețarilor și modificările tiparelor de precipitații duc la fluctuații extreme ale debitului de apă, rezultând atât secete severe, cât și inundații devastatoare.
Aceste evenimente extreme afectează milioane de oameni și pun în pericol infrastructura existentă. Studiile din regiunea sud-asiatică sunt adesea insuficiente, lăsând zonele respective vulnerabile.
Risc de pierdere a locuințelor și a mijloacelor de trai
Fermierii din India și Bangladesh sunt îngrijorați de impactul potențial al barajului asupra recoltelor. Bangladesh, deja vulnerabil la schimbările climatice și la inundații, ar putea suferi consecințe grave din cauza gestionării necorespunzătoare a râului Brahmaputra.
Impactul asupra comunităților din Tibet și regiunilor de aval este crucial, milioane de oameni riscând să își piardă locuințele și mijloacele de subzistență.
Experții consideră esențială o mai bună înțelegere a consecințelor asupra mediului și populațiilor din aval, precum și a riscului unor tragedii de mari proporții. Un acord între China, India și Bangladesh ar putea asigura o gestionare echitabilă a apei și ar minimiza riscul conflictelor.
Un baraj uriaș, de trei ori mai mare decât cel mai mare din lume
Cele mai mari hidrocentrale din lume se remarcă prin dimensiuni și capacitatea de producere a energiei regenerabile la scară largă.
Barajul Three Gorges din China este cel mai important, cu o capacitate instalată de 22,5 GW, producând o cantitate remarcabilă de electricitate. Itaipú, la granița dintre Brazilia și Paraguay, deține locul doi, cu o capacitate de 14 GW. Xiluodu, din China, urmează cu 13,86 GW. Guri, din Venezuela, generează 10,2 GW, iar Belo Monte, din Brazilia, cu 11,2 GW, este esențial pentru furnizarea de energie, deși a fost criticat pentru efectele sale ambientale.
