Profesorul universitar doctor Cristian Socol analizează evoluția României, din perspective micro și macroeconomică, în timpul mandatului actualului guvern.
„Economia nu trebuie să fie un teren de luptă electorală. Nu există motive de îngrijorare pe termen scurt. Reziliența economică și financiară a țării este evidentă. Pe termen mediu, însă, instabilitatea politică are consecințe negative asupra economiei și societății.
a) Din perspectivă macroeconomică:
- În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune. PIB-ul a crescut de la 242 miliarde euro la 354 miliarde euro, reprezentând o creștere de 46%.
- România își menține viteza de convergență față de media UE, egalând Polonia și depășind Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În 2024, România a atins 79% din media UE în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare.
- Guvernul a preluat conducerea cu o rezervă financiară de 4,6 miliarde euro și o lasă dublată (10,6 miliarde euro). Această rezervă a prevenit o criză de lichiditate.
- Rezervele valutare internaționale ale BNR s-au majorat de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro (+60%). Această creștere a asigurat stabilitatea cursului de schimb.
- Cursul de schimb leu/euro a rămas stabil, făcând leul cea mai stabilă monedă din regiune.
- Datoria externă a crescut de la 54,9% la 57,5% din PIB, iar gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt cu rezervele valutare a crescut de la 82,3% la 100,3%.
- Deficitul de cont curent a crescut de la 7,3% la 8,3% din PIB. O parte din finanțare provine din fonduri europene și PNRR.
- Investițiile publice, finanțate din fonduri interne și europene, s-au dublat, ajungând la 120 miliarde lei, cu prioritate pentru autostrăzi, școli și spitale. În 2025, alocarea pentru investiții publice este record.
- Deficitul bugetar a prezentat o evoluție complexă, de la 9,2% din PIB în 2021 la 9,3% în 2024. Există necesitatea implementării unui pachet suplimentar de consolidare fiscală.
- Datoria guvernamentală în PIB a crescut de la 48,5% la 54,6% din PIB. Consolidarea fiscală este necesară pentru o scădere ulterioară a datoriei.
- Ramburasarea capitalului datoriei vechi a crescut, constituind 46% din împrumuturile efectuate în ultimii 3 ani.
- Stimulii economici au crescut de la 2-3% la 6-8% din PIB, concentrându-se pe ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției.
- Numărul de angajați în economie a atins un maxim istoric, crescând cu 178.700 de noi locuri de muncă.
b) Din perspectivă microeconomică:
- Activitatea economică a crescut, având loc atât consum, cât și economisire, credite și investiții la nivel de gospodării. Depozitele populației au crescut de la 278 miliarde lei la 382 miliarde lei, iar creditele au crescut de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei.
- Sănătatea financiară a economiei s-a îmbunătățit. Datoria totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în 2024, iar rata creditelor neperformante a scăzut de la 3,35% la 2,41% în finalul anului precedent.
