Bolojan, refuzat de anumite grupări din PSD și PNL
Miercuri, 28 mai, discuțiile pentru formarea unui nou guvern românesc au luat o turnură neașteptată. La Palatul Cotroceni, prima variantă propusă – Ilie Bolojan prim-ministru, cu susținerea a patru formațiuni politice: PNL, USR, PSD, UDMR și grupul minorităților – a întâmpinat dificultăți.
Surse apropiate de negocieri indică faptul că propunerea lui Bolojan nu este acceptată de toate fracțiunile din PSD și nici de toate categoriile din PNL. Se pare că există nemulțumiri, mai ales într-un grup influent din PNL, legat de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, și de câțiva lideri locali. Această „arie Thuma” nu vede cu ochi buni candidatura lui Bolojan la funcția de prim-ministru, iar unele grupări din PSD împărtășesc aceleași rezerve.
Grindeanu se opune propunerii lui Thuma
Conform informațiilor, președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu este de acord cu numirea lui Bolojan în funcția de premier. Se vehiculează că el ar prefera să candideze pentru președinția Camerei Deputaților, delegând o altă persoană să conducă guvernul. Această poziție îi permite să influențeze direcția de guvernare, indiferent de forma ei. 
O variantă alternativă: un guvern tehnocrat
În contextul discuțiilor, PSD a propus și varianta unui guvern apolitic. Premierul ar putea fi ales din rândul unor experți în domeniu, fără apartenență politică. Un reprezentant PSD din Parlamentul European, participant la negocieri, a declarat că această idee a început să prindă contur, deși nu s-a propus încă niciun nume specific pentru acest rol.
Potrivit unor surse din negocieri, o propunere inițială a unor partide enumerate anterior a fost Lucian Croitoru, consultat la Banca Națională a României.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat varianta guvernului tehnocrat, considerând-o o cale către eșec. Și USR și PNL au manifestat rezerve față de această soluție. Totodată, adversarii interni ai lui Bolojan văd un posibil eșec în obținerea poziției de prim-ministru de către liderul PNL ca un prim pas către diminuarea influenței sale și, eventual, o problemă în perspectiva următoarelor alegeri.
Guvernul tehnocrat din perioada 2015-2016, condus de Dacian Cioloș, a fost supus criticilor și rezistenței din partea PSD, care deținea majoritatea parlamentară.
Posibilitatea unui guvern rotativ
O altă abordare, amintită din perioade anterioare (precum guvernarea lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu), este aceea a unui guvern rotativ. Este însă unclear câte schimbări de prim-ministru ar fi planificate, eventual și implicarea unor membri din USR.
Criticii acestei variante pun accentul pe faptul că primul prim-ministru, probabil din PNL, ar fi supus unor presiuni semnificative în faza inițială. Guvernul ulterior ar beneficia, probabil, de o poziție mai favorabilă pentru alegeri.
Discuțiile vor continua, iar fiecare partid trebuie să ia în considerare aceste variante în cadrul propriilor structuri de conducere.
