În urmă cu aproape o lună, Simona Halep, retrasă din tenis, a discutat despre dificultățile pe care le-a întâmpinat gestionând emoțiile pe teren. A oferit drept exemplu legendarul Roger Federer, pe care l-a descris cu doar două cuvinte: „Domnul Perfect”.
Foștii lider mondial a declarat că nu resimt niciun regret. Dimpotrivă, se simte împlinită profesional și în pace cu decizia luată, având în vedere că nu ar mai fi putut evolua la cel mai înalt nivel.
Ultimul său meci a avut loc la Transylvania Open, turneul WTA de 250 de puncte din Cluj-Napoca, și a fost pierdut categoric în fața sportivei italiene Lucia Bronzetti. Aceasta a ajuns în finală, pierzând trofeul în fața Anastasiei Potapova, scor 6-4, 1-6, 2-6.
Simona Halep, un omagiu adus lui Roger Federer
Pentru un sportiv de performanță, controlul emoțiilor este o provocare majoră. Simona Halep a experimentat-o personal, dar a recunoscut că nu ar fi dorit să adopte o atitudine prefăcută pe teren, chiar dacă a întâmpinat dificultăți în acest sens.
„Toți suntem vulnerabili. Chiar și sportivii care nu par a fi; doar că ei au capacitatea de a ascunde aceste lucruri. Desigur, sunt mulți care se manifestă cu o autocontrol de excepție, precum Federer, Domnul Perfect. Dar eu niciodată nu mi-am dorit să ascund cine sunt. De ce aș juca un rol? Este mult mai dificil să joci un rol decât să transmiți ceea ce simți. Așa am ales să fiu. Spuneți-mi dacă a fost bine.”
„Cel mai important lucru este că mă simt împlinită și nu am niciun regret, nici personal, nici sportiv. Am luat decizii în momentul respectiv, viața merge mai departe. Sper să învăț din greșeli. Știu că voi mai greși, dar așa cum sunt în tenis, așa sunt și în viața de zi cu zi, fac ce simt și iau deciziile pe care le simt. Așa că voi mai greși.”
„Pentru mine au fost ani minunați, mai mult decât îmi puteam imagina vreodată. Nu vreau să fac o declarație pompoasă, dar simțiți: sunt cu adevărat împlinită. Totul a fost minunat. Nu simt nimic negativ din tot ce am trăit. Sper că și oamenii au rămas cu bucurie, cu amintiri plăcute și o stare de bine. Nu am cuvinte pentru a le mulțumi tuturor pentru toată iubirea pe care am primit-o!”
Momentul în care a știut că trebuie să pună capăt carierei
După ce a scăpat de suspendare în scandalul de dopaj, „Simo” și-a dorit să revină în elita tenisului feminin. Însă, o accidentare la genunchi a făcut-o să conștientizeze că eforturile ar fi fost în zadar.
„Nu știu de ce toată lumea este îngrijorată, dar mă tem că aş fi putut avea mici dificultăți în următoarele zile. Acum e o eliberare. A fost foarte dificil. Eu nu sunt genul de persoană care să fie pe teren doar pentru a fi acolo. Nici măcar nu m-am putut antrena. Am jucat maxim o oră pe zi, pe zgură, înainte să vin aici.”
„Fac sala de forță, dar este mult mai mult de atât pentru a face față și a juca un meci întreg. Genunchiul mă doare, umărul mă doare. A devenit o epuizare emoțională, știi? Adică nu mai văd sensul. Și nu mai văd motive reale pentru a mă mai chinui. Acum este un chin fizic să ajung la nivelul la care mi-aș dori pentru că nu pot juca tenis pentru a fi în top 100.”
(n.r. Când ai știut?) Când am înțeles că accidentarea la genunchi este gravă și că trebuie să fac un implant de cartilaj. Mi-au spus că recuperarea durează un an, un an și jumătate, și nu-mi garantează că voi putea performa ca înainte. Obiectivul meu în carieră a fost să evite operațiile. Să joc cât mai mult posibil, dar să nu ajung la operație, pentru că odată operat, nimic nu mai este la fel. Și uite că am reușit. Nu era cazul să mă mai chinui, să mai rup ceva, pentru… ce, la urma urmei? Poate că peste un an îmi va fi dor și voi reveni, pentru că vezi câți sportivi revin acum. Dar e bine și pentru mine să o spun, pentru a mă elibera și a privi viața altfel.”