În data de 13 aprilie 1970 a fost deschis pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la scurt timp după o ceremonie fastuoasă cu Nicolae Ceaușescu în prim-plan. La acel moment, terminalul putea gestiona 1,2 milioane de pasageri anual, cifra crescând, jumătate de secol mai târziu, la aproape 16 milioane de persoane. Pentru o imagine cât mai precisă a evenimentului, am stat de vorbă cu un martor al ceremoniei din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care a lucrat la proiectarea aeroportului în cadrul Institutului de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA).
Cu exact 55 de ani în urmă, românii puteau zbura direct de la și către Aeroportul Otopeni, devenit principalul punct de acces pentru transportul aerian internațional.
Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum cu vârsta de aproape 85 de ani, a rememorat pentru noi momentul inaugurării și importanța acestui proiect ambițios al regimului comunist. 
„Au trecut mulți ani de atunci, 55 de ani, și mi-e greu să-mi amintesc totul. Știu că am fost prezent la inaugurare, o ceremonie destul de impresionantă. Era firesc, având în vedere că aeroportul devenea cel mai mare din țară, vechiul aeroport Băneasa nemaiputând face față creșterii semnificative a traficului.
TAROM, după 1965, a început să dezvolte foarte multe rute externe și atunci era nevoie de un aeroport mult mai vast. Acest lucru este dovedit de faptul că, până în 1975, TAROM a avut legături cu New York, în 1974, cu alte destinații din Asia, inclusiv Beijing, și așa mai departe. Toate acestea necesitau o infrastructură modernă, și a fost ales Aeroportul „Henri Coandă”.”, a declarat Alexandru Bartoc.
Planuri mari pentru Aeroportul Otopeni
După decizia conducerii de partid, proiectanții de la IPTANA au fost însărcinați să creeze schițele aeroportului, realizate pe calculator, în centrul de calcul în care lucra și Alexandru Bartoc.
„Conducerea avea planuri foarte ambițioase pentru Otopeni și acest lucru a fost reflectat în sprijinul acordat pentru dezvoltarea aeroportului. Personal, eram reticent, deoarece Otopeni este situat într-o zonă cu lacuri, și mă gândeam că ar putea fi afectat frecvent de ceață. Anii au trecut, iar previziunile mele s-au concretizat în realitate. Eu eram la centrul de calcul, iar ceilalți proiectau, dar veneau la noi pentru a le executa pe calculator”, și-a amintit inginerul.
„În orice caz, a fost un efort considerabil și, pentru acele vremuri, Aeroportul Otopeni a fost o realizare remarcabilă pentru noi, pentru români”, a afirmat Alexandru Bartoc.
El a amintit și de momentele dificile și de provocările întâmpinate în faza inițială a proiectului. O situație dificilă a fost cea din 1969, când la Otopeni exista doar un salon de protocol pentru întâmpinarea șefilor de stat și a înalților oficiali străini.
În octombrie 1969, președintele Statelor Unite, Richard Nixon, a efectuat o vizită oficială în România.
„Era important ca președintele să poată coborî din avion. Problema? Nu aveam scară. A fost creată o soluție ingenioasă: s-a montat o scară de la un camion cu platforme hidraulice, peste care s-au aşezat covoare. A fost o soluție extraordinară.
Această situație nu a afectat desfășurarea ceremoniei. Mă gândesc că am fost toți scoși timp de o vreme la marginea traseului de la Otopeni spre București. Cu toate acestea, era o perioadă în care România își afirma independența față de Moscova, o perioadă de deschidere către Vest.”, a relatat Alexandru Bartoc.
Aeroportul Otopeni era cel mai extins, dar traficul era relativ redus, datorită incipientului turism internațional în România.
„Din Germania veneau multe chartere pe litoral, era o destinație importantă. Chiar și din Germania de Est, erau numeroase nave charter, inclusiv în Constanța.”, și-a amintit inginerul constructor.
Reportajul TV despre inaugurare
Un reportaj tv, prezentat online, ne arată cum era percepută ceremonia din 8 aprilie 1970 de către telespectatorii români, care urmăreau imagini alb-negru.
„Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, o aerogară impresionantă, construită pentru a face față creșterii traficului aerian internațional al României.”
La eveniment au participat conducători de partid și de stat, inclusiv Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț. Secretarul general al partidului a tăiat panglica inaugurală.
Oaspeții au fost informați despre dotările tehnice și aspectele constructive ale aeroportului, adaptat la apariția avioanelor supersonice și având în vedere confortul pasagerilor.
Anual, aeroportul urma să primească 1.100.000 de pasageri.
În timpul vizitei, Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători au făcut aprecieri pozitive asupra aeroportului.
Secretarul general al partidului a subliniat nevoia ministerului transporturilor de a dezvolta flota aeriană proprie, de a colabora cu companii străine și de a asigura o circulație aeriană și servicii exemplare pentru pasageri.
Prezența liderilor la inaugurare evidențiază preocuparea constantă pentru dezvoltarea României socialiste și pentru progres.”
