Datele publicate de presă arată că, în trecutul apropiat, guvernul în funcție nu a ezitat să utilizeze diverse metode pentru a majora cheltuielile bugetare. Prioritatea a fost reprezentată de majorarea salariilor și a pensiilor în 2024. Cu toate acestea, Executivul a ignorat complet alți indicatori economici cruciali, precum deficitul bugetar.
Am analizat rapoartele publicate de surse independente referitoare la situația bugetară transmisă de Ministerul Finanțelor și de ANAF președintelui României, președintelui Senatului și premierului.
În mod cert, notele informative semnate de fostul ministru al finanțelor și de șefa ANAF au fost clare și explicite. Atât politicienii, cât și cetățenii au înțeles că finanțele publice se confruntă cu probleme semnificative și că sunt necesare acțiuni ferme pentru a controla deficitul bugetar. 
Posibil, fostul ministru a dorit să se protejeze prin documentație suplimentară. Indiferent, analizând datele furnizate, devine evident riscul iminent pentru economia națională, cauzat de accentuarea deficitului bugetar. O critică justă ar putea fi direcționată către propunerea foarte târzie (abia în decembrie) a unor măsuri destinate gestionării deficitului bugetar pentru anul următor care ar fi putut atinge 14% din PIB, situație care prezintă un risc enorm.
Mai îngrijorător, însă, este faptul că nici președintele, nici președintele Senatului nu au adoptat o poziție publică clară față de situația critică a bugetului. În ceea ce privește fostul premier, acesta a continuat politicile preconizate, consistente cu o majorare a salariilor bugetarilor și a pensiilor, precum și cu alocarea de fonduri pentru investiții, atât în anul trecut, cât și în prezent.
Documentele poartă mențiunea „strict confidențial”, dar o bună parte din informații nu prezintă niciun grad de confidențialitate. Acestea sunt, de fapt, extrase din rapoartele lunare de execuție bugetară. Există, totuși, date care, deși nu erau considerabile, ar fi putut genera reacții negative pe piețele financiare interne și externe.
În luna august, nota informativă prezenta, în mod constant și detaliat, creșterea cheltuielilor provocate de majorarea salariilor în armată, în ordine publică și în serviciile speciale. Au crescut și salariile din învățământ și ale magistraților. Este relevant că Ministerul Finanțelor evidențiază subestimarea impactului bugetar al creșterii salariilor de către instituțiile de linie din domeniile apărare și ordine publică.
Începând cu luna octombrie, observația de analiză a tensiunii crește. În toate notele, se evidențiază o creștere consistentă a deficitului bugetar, care a culminat cu estimarea unui deficit de 14% din PIB pentru anul următor, în absența implementării unor măsuri de control asupra cheltuielilor.
De asemenea, se remarcă o creștere continuă a datoriei publice, până la 55% din PIB. Se face referire la legea responsabilității fiscale, însă fără impact real asupra situației. În noiembrie, un avertisment grav remarcă apariția unor goluri temporare de finanțare, acoperite prin împrumuturi pe termen scurt de la bănci și utilizarea rezervei valutare a Ministerului Finanțelor, renumitul „buffer”.
În luna noiembrie, sunt prezentate avertismentele agențiilor de rating și necesitatea de a obține împrumuturi externe suplimentare, România obținând, doar anul trecut, peste 17 miliarde de euro prin obligațiuni. Conform calculelor, într-un scenariu cu deficit de 9% din PIB, rezerva valutară a Trezoreriei ar fi coborât substanțial sub nivelul de prudență vital necesară pentru finanțarea pe patru luni.
În concluzie, multe dintre informațiile conținute erau publice. Ele evidențiază comportamentul iresponsabil al decidenților politici, dar mai ales al fostului premier. Guvernul a recursurile la împrumuturi interne și externe, utilizarea rezervelor valutare și la încasări de dividende suplimentare de la companiile de stat pentru a acoperi cheltuielile nemăsurate generate de salariile bugetare, pensiile, investițiile și sectorul sanitar. Toate acestea au condus la un deficit bugetar substanțial. Lipsa unei reacții din partea președintelui, legislativului și, cel mai important, a guvernului, a permis perpetuarea acestei tendințe de cheltuieli din ultimul an. Astfel, ne confruntăm cu necesitatea unui plan drastic de reducere a deficitului bugetar și în anul curent.
