„Aceste acțiuni erau prevăzute pentru anul 2024. Anul 2024 a fost marcat de numeroase campanii electorale, cu implicații semnificative, evenimente inedite și amânări ale alegerilor. Se prevedea o potențială deteriorare a situației financiare. (…) România era într-o situație în care trebuia să demonstreze că a înțeles că dezechilibrul între venituri și cheltuieli nu mai era sustenabil. Și implicit, să aplice măsuri pentru o administrare mai eficientă”, a declarat Barna.
Acesta a adăugat că „aceste măsuri pot implica și eliminarea sporurilor nejustificate în administrația centrală, dar și o reconsiderare a modalităților de remunerare a profesorilor”.
„Este necesar să fim decisivi în aplicarea măsurilor necesare, chiar dacă sunt nepopulare, sau dacă unii afirmă că sunt dăunătoare. Beneficiarul final al acestor schimbări trebuie să fie copilul, care trebuie să beneficieze de o educație mai bună, și cetățeanul român, care trebuie să observe că statul devine mai eficient, mai performant, și mai orientat către nevoile sale”, a mai afirmat vicepremierul. 
El a subliniat că „cultura organizațională din cadrul instituțiilor statului, inclusiv poliție, educație, sănătate și administrație locală, trebuie să se transforme”.
Conform lui Barna, în prezent, România a evitat situația critică financiară. Acesta neagă existența unui risc iminent de recesiune.
