Kremlinul a anunţat, luni, că renunţă la moratoriul autoimpus privind testarea rachetelor cu rază intermediară, capabile să transporte focoase nucleare şi să lovească ţinte situate între 500 şi 5.500 de kilometri distanţă, deschizând astfel calea unei noi curse a înarmării pe continentul european.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a justificat decizia ca reacţie la „acţiunile destabilizatoare” ale Statelor Unite şi aliaţilor săi, care pregătesc amplasarea de rachete Typhoon şi Dark Eagle în Germania, începând cu anul viitor.
“Rusia nu mai are nicio restricţie, Rusia nu se mai consideră legată de nimic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. 
Putin: Unele rachete de acest fel rivalizează cu un atac nuclear
„Prin urmare, Rusia consideră că are dreptul să ia măsurile necesare, dacă va fi necesar”. Vladimir Putin anunţase deja la finalul anului trecut că Moscova intenţionează să amplaseze noile rachete Oreshnik pe teritoriul vecinului şi aliatului său, Belarus, mai târziu în acest an.
O rachetă Oreshnik cu rază intermediară a fost utilizată pentru prima dată împotriva Ucrainei în noiembrie, iar Putin a evidenţiat capacităţile rachetei, afirmând că aceasta atinge viteze de zece ori mai mari decât viteza sunetului, fiind dificil de interceptat.
“Câteva astfel de rachete într-un atac convenţional pot avea efecte comparable cu un atac nuclear”, a declarat şeful statului rus, avertizând că Moscova ar putea folosi rachete Oreshnik împotriva ţărilor NATO care permit Ucrainei să atace teritoriul rus cu armament occidental.
Rusia şi SUA reiau jocul periculos al rachetelor pe teritoriul european
Decizia Rusiei vine la scurt timp după ce fostul preşedinte american Donald Trump a ordonat redistribuirea a două submarine nucleare, ca reacţie la declaraţiile „extrem de provocatoare” ale lui Dmitri Medvedev, care a avertizat că „fiecare nou ultimatum la adresa Rusiei este o ameninţare şi un pas spre război”.
Rachetele cu rază intermediară, lansate de la sol, au fost interzise printr-un tratat semnat în 1987, dar au fost abandonate de SUA şi Rusia în 2019, după acuzaţii reciproce de încălcare. De atunci, Moscova a impus un moratoriu voluntar, angajându-se că nu va desfăşura astfel de rachete, atât timp cât nici Statele Unite nu o fac.
Anularea tratatului a generat temeri de o posibilă revenire la criza rachetelor din anii ’80, când SUA şi Uniunea Sovietică au amplasat rachete cu rază intermediară în Europa, amplificând tensiunile din timpul Războiului Rece. Aceste arme au un timp de reacţie extrem de scurt şi pot duce la un conflict nuclear accidental.
