O metropolă modernizează viața cetățenilor prin tehnologie, optimizând serviciile publice și protejând mediul. Infrastructura devine crucială nu doar în forma tradițională, ci și prin integrarea senzorilor, rețelelor de date și a automatizării.
Necesitatea unei infrastructuri inteligente este evidentă în contextul urbanizării rapide, al poluării în creștere și al congestiei rutiere. Senzorii permit urmărirea în timp real a traficului, calității aerului și consumului de resurse.
Aceste date ajută autoritățile în luarea unor decizii prompte și bine fundamentate, diminuând aglomerația rutieră, limitând emisiile și sporind securitatea publică. 
„O metropolă inteligentă este o metropolă în care cetățenii se simt bine, care promovează calitatea vieții, având o infrastructură dedicată sustenabilității, asemeni conceptului urbanistic actualizat”, a subliniat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene.
Durata unui proiect de infrastructură variază, putând dura fie patru, fie șapte ani.
„Proiectele de dezvoltare urbană durează, adesea, șapte ani. Spre exemplu, primul parc liniar din România, demarat în 2021, s-a finalizat în 2025. Proiectele sunt influențate de ciclicitatea finanțării din fondurile europene, care variază pe intervale de timp comparabile”, a adăugat el.
id=”chapter-0″>Metropolă versus zone urbane de dimensiuni mici sau medii
În opinia expertului, implementarea unor proiecte în orașe mari, precum București, este mai complexă din cauza fragmentelor administrative.
„În localitățile mici sau medii, este mai ușor de monitorizat evoluția proiectelor, iar rezultatele sunt mai rapide”, a declarat Grațian Mihăilescu.
Grațian Mihăilescu susține necesitatea colaborării între autorități, sectorul privat și organizații non-guvernamentale pentru dezvoltarea inteligentă a orașe, dar evidențiind importanța educării populației.
„Consider că cetățenii nu înțeleg legătura dintre stilul de viață, inclusiv folosirea mașinii, și sănătatea. Este necesară educarea cetățenilor privind avantajele unui mediu urban sustenabil”, a concluzionat expertul.
id=”chapter-1″>Prioritizarea pietonilor
Ideea a fost completată de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul în centrul dezvoltării urbane inteligente.
„Mașinile sunt principala cauză a calității proaste a aerului urban, deci este imperios necesar sa reducem utilizarea lor. Proiectarea orașelor inteligente trebuie să prioritizeze pietonii în detrimentul mașinilor”, a declarat Dalia Stoian.
Transportul public și alternativele acestuia contribuie la transformarea urbană, dar în prezent nu funcționează ideal.
„Ca pieton, am observat că așteptarea la semafor sau în mijloacele de transport public este excesivă. Un oraș modern trebuie să ofere prioritate transportului public pentru a optimiza eficiența și capacitatea de transport”, a conchis Dalia Stoian.
id=”chapter-2″>Perspective pentru viitor
Provocarea transportului alternativ persistă în capitală.
„În momentul actual, Bucureștiul nu dispune de un sistem de transport alternativ funcțional din lipsa infrastructurii necesare. Planul urbanistic pentru biciclete reprezintă un pas important, dar trebuie transpus în realitate”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo.
„Provocările viitoare ale orașului necesită voință politică, educare civică și angajarea experților în instituțiile publice”, a concluzionat Corneliu Belciug.
Colectarea datelor de la senzori și monitorizarea video sunt resurse cheie pentru fluidează traficul, diminuarea poluării și combatere a infracționalității.
„Orașele inteligente se bazează pe decizii fundamentate pe date. Folosirea senzorilor, camerelor și a infrastructurii digitale permite luarea de decizii adaptate realității urbane, sporind eficiența unor proiecte publice”, a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României.
El a exemplificat monitorizarea video pentru combaterea criminalității la nivelul Sectorului 6.
„Poliția locală din Sectorul 6 a redus criminalitatea folosind monitorizarea video, optimizând efectele și dimensiunea resurselor materiale”, a conchis oficialul Autorității pentru Digitalizarea României.
Soluțiile alternative de transport din București prezintă avantaje pentru reducerea traficului și a poluării. Trotinetele, bicicletele și car sharing-ul sunt tot mai populare, dar infrastructura lor este încă insuficientă. Integrarea cu transportul public este esențială, nevoia stringentă de investiții fiind asociată educării civice.
