Supercomputerul Jupiter, inaugurat la Jülich, Germania, pe 5 septembrie 2025, este primul sistem european conceput pentru a atinge performanța exascale și se situează deja pe locul al patrulea la nivel mondial, cu o capacitate calculatoare de 793,4 petaFLOPS. Acest proiect beneficiază de susținerea platformei NVIDIA Grace Hopper și este finanțat de Uniunea Europeană și de guvernul german.
Ce înseamnă exascale
Supercomputerul Jupiter este primul sistem european capabil să depășească pragul de 1 exaflop, echivalentul unui cvintilion (1 urmat de 18 zerouri) de operațiuni pe secundă. Pentru a înțelege această putere, putem compara-o cu un milion de smartphone-uri moderne care funcționează simultan.
Performanța sa se bazează pe arhitectura BullSequana XH3000, dezvoltată de Eviden, și este alimentată de 24.000 de supercipuri NVIDIA GH200 Grace Hopper, interconectate prin rețeaua Quantum-2 InfiniBand. Ca rezultat, sistemul atinge până la 90 de exaflopi în sarcini de inteligență artificială, de două ori mai mult decât cel mai performant sistem european precedent. 
Supercomputerul Jupiter, un proiect european ambițios
Inaugurat în fața cancelarului german Friedrich Merz și a comisarului european Ekaterina Zaharieva, supercomputerul Jupiter reprezintă o investiție comună de 500 de milioane de euro, derulată prin inițiativa EuroHPC. Sistemul funcționează exclusiv cu energie regenerabilă și utilizează un sistem de răcire cu apă caldă, motiv pentru care s-a clasat pe primul loc la eficiență energetică în clasamentul Green500.
Pe lângă performanța calculatoare, supercomputerul Jupiter face parte dintr-o strategie mai largă a UE: dezvoltarea de „gigafabrici de inteligență artificială” care să asigure Europei independență tehnologică și avantaj competitiv în domeniul modelelor lingvistice și cercetării digitale.
La ceremonia de inaugurare, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța istorică a evenimentului: „Jupiter este primul supercomputer european și primul din afara Statelor Unite care a atins acest nivel. Astăzi suntem martorii unui proiect pionier, istoric, la nivel european.”
Ce poate face Jupiter și cum se compară cu alte supercomputere
Sistemul are o multitudine de aplicații concrete:
- Simularea fenomenelor climatice la rezoluție de 1 km permite prognoze mult mai precise pentru evenimente extreme precum furtuni, valuri de căldură sau inundații, care până acum erau estimate doar la scară regională.
- Cercetarea în neuroștiințe – va permite simularea comportamentului neuronilor la nivel subcelular, cu aplicații potențiale în dezvoltarea de tratamente pentru Alzheimer.
- Dezvoltarea de modele lingvistice mari pentru limbile europene, prin proiectul TrustLLM, care urmărește crearea unei inteligențe artificiale generatoare capabile să înțeleagă contextul cultural, pe lângă cuvinte.
- Simularea fenomenelor cuantice – Jupiter poate simula un număr de qubiți mai mare decât recordul actual (48), cu implicații în descoperirea de noi materiale în chimie și fizică fundamentală.
În prezent, doar trei supercomputere din lume depășesc oficial pragul de 1 exaFLOPS: El Capitan (SUA, 1,74 exaFLOPS), Frontier (SUA, 1,35 exaFLOPS) și Aurora (SUA, 1,01 exaFLOPS). Jupiter este primul sistem european de clasă exascale. În prezent, se situează pe locul 4 la nivel mondial, cu 793,4 petaFLOPS, dar este încă în faza de punere în funcțiune totală și se așteaptă să atingă performanța exascale odată cu finalizarea procesului.
Deși în topul TOP500 se menționează doar sisteme exascale din SUA și Europa, există indicii că China ar avea, de asemenea, sisteme precum OceanLight sau Tianhe-3 la acest nivel. Cu toate acestea, aceste sisteme nu sunt incluse în clasamentele internaționale din motive politice și strategice.
