Partidul Muncitoresc din Norvegia are șanse mari să își mențină poziția la guvernare după închiderea urnelor, estimările preliminare indicând o ușoară preponderență a centrului-stânga în urma alegerilor, marcate de o polarizare accentuată și o creștere a susținerii taberei de dreapta populistă.
După procesarea a 75% din voturi, postul public NRK a estimat că centrul-stânga va obține 89 de mandate, iar centrul-dreapta 80. Pentru o majoritate parlamentară sunt necesare minim 85 de mandate.
„Diferența este extrem de mică, dar centrul-stânga conduce”, a declarat Johannes Bergh, director de cercetare și expert principal al studiilor electorale naționale norvegiene, la închiderea secțiilor de vot. „Totuși, Partidul Progresului a înregistrat performanțe remarcabile.” 
Conform previziunilor, Partidul Muncitoresc, condus de premierul Jonas Gahr Støre, pare să fie cel mai puternic partid, dar s-a remarcat o creștere semnificativă a susținerii pentru Partidul Progresului, a cărui prezență în scena politică s-a dublat în ultimii patru ani.
În schimb, se presupune că Partidul Conservator a obținut cea mai slabă performanță din ultimii 20 de ani.
Alegerile au fost remarcabil de strânse și polarizante, fiind dominate de costul vieții, impozitele pe avere, investițiile fondurilor petroliere în Israel și relațiile cu Donald Trump.
Pe partea dreaptă a spectrului politic, s-a înregistrat o creștere a susținerii pentru Partidul Progresului, un partid populist de dreapta – în special printre tineri –, ceea ce unii comentatori l-au descris drept „maga-ficarea” politicii norvegiene. Cercul de discuție a inclus și posibilitatea ca liderul său, Sylvi Listhaug, să devină premieră în cazul unei victorii a dreptei.
Totuși, primele date sugerează că premierul, aflat la cârma țării din 2021, va rămâne probabil în funcție. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, aparent un important factor de influență asupra Partidului Muncitoresc în ultimele luni, ocupând funcția de ministru al finanțelor.
