Un studiu recent al Băncii Centrale Europene (BCE) recomandă cetățenilor europeni să dețină numerar acasă. Se specifică o sumă, echivalentul a 100 de euro sau al cheltuielilor săptămânale ale unei familii.
Observând recomandarea BCE, mi-am amintit de o glumă răspândită. Ce face un român când rămâne fără bani? Schimbă 100 de euro. Nu știu cum e în vestul Europei, dar presupun că pentru mulți români este ceva firesc să aibă această sumă de numerar în posesie.
Adepții numerarului din România au fost încântați de titlurile internaționale despre sutele de euro. Totuși, o analiză atentă a studiului BCE și a materialelor media arată că recomandarea se referă la un context specific: o criză economică. Recomandarea de a deține 100 de euro în numerar este relevantă în caz de criză tehnologică sau energetică, când sistemele de plată modernă se blochează. Indiferent de metoda de plată, este important ca riscul evaziunii să fie limitat. 
Dacă sistemul electronic de plată nu mai funcționează, plata în numerar devine vitală. De asemenea, numerarul este esențial în pregătirea pentru situațiile de urgență. Lichiditățile contribuie la reziliența sistemului, potrivit studiului BCE.
Europa este implicată într-o dispută asupra utilizării numerarului. Unii experți susțin reducerea semnificativă a folosirii numerarului, în timp ce alții promovează plățile electronice.
În general, opiniile sunt împărțite între utilizarea numerarului și cea online. Potrivit studiului BCE, în perioada pandemiei, deținerile în numerar au crescut considerabil, ajungând la 155 de miliarde de euro, față de o creștere anuală de 55 de miliarde de euro înainte de criza sanitară. Studiul indică o creștere paradoxală atât a numerarului, cât și a plăților online.
„O rezervă de urgență”
Numerarul este perceput ca o rezervă financiară, nu ca o metodă de plată zilnică, ci ca o opțiune alternativă pentru situațiile în care sistemul de plată internațional se dereglează.
România rămâne o țară a numerarului, conform observațiilor practice și a datelor statistice. În ultimii ani, plățile online au cunoscut o creștere considerabilă. Există și reglementări care limitează plata în numerar la nivel zilnic pentru companii.
Plățile online sunt importante pentru combaterea evaziunii fiscale. Însă, plățile online sunt doar o metodă de combatere a evaziunii fiscale.
Pe de altă parte, plata în numerar este asociată cu libertatea economică și există chiar și teorii conspiraționiste legate de deținerea numerarului sau de limitarea utilizării sale.
Cel mai probabil, soluția stă în echilibrul între plata în numerar și cea electronică. BCE a evidențiat de mai multe ori avantaje și dezavantaje ale fiecărei metode.
Cele două sisteme, plata în numerar și cea electronică, pot exista concomitent. Progresul este determinat de plățile electronice, care reprezintă viitorul, indiferent de opoziția întâmpinată. În concluzie, plățile electronice trebuie privite ca o componentă esențială a economiei, nu ca o teorie conspirativă.
