În luna septembrie a acestui an, România a adăugat încă 10.000 de prosumatori, atingând un total de 267.000. Aceste informații sunt comunicate de un reprezentant al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), menționând și capacitatea instalată de producție a prosumatorilor, care se cifrează la 3.128 MW, echivalentul a trei reactoare nucleare.
Datele indică faptul că sistemele fotovoltaice au devenit populare printre cetățenii români. Instalarea de surse de energie regenerabilă în gospodării a devenit o practică comună, evidențiind două aspecte majore. În primul rând, populația a înțeles beneficiile evidente ale producerii propriei energii. Pentru mulți români, instalarea panourilor solare a reprezentat o investiție reală, motiv pentru care au economisit bani pentru a se independen energetic față de furnizori.
Aceasta reprezintă o lecție practică de educație financiară. În timp ce, în domeniul economisirii, foarte puțini români dețin active financiare, în cazul instalării de echipamente energetice aproape 270.000 de familii au manifestat o formă de înțelepciune economică. Instalarea sistemelor fotovoltaice reprezintă, în sine, o investiție: o familie avansează o sumă de bani pe care o va recupera prin reducerea facturilor la electricitate pe termen lung.
Pe de altă parte, creșterea numărului de prosumatori arată clar că statul trebuie doar să indice direcția corectă. Dacă obiectivul este clar și populația percepe avantajele, atunci această inițiativă va fi dezvoltată de la sine, independenț de sprijinul statului.
Este cazul și programelor de instalare a panourilor fotovoltaice. Programul „Casa Verde” a stimulat, fără îndoială, gospodăriile să devină prosumatori. Însă, a fost mai mult decât atât, în sensul că nu doar subvențiile publice au determinat consumatorii să devină mici producători de energie, ci a devenit un fenomen de amploare. Sunt numeroase familii care și-au instalat panouri solare independent de ajutorul financiar public, pe propriile resurse.
Când afirmăm că este un fenomen de masă, nu exagerează nimeni, deoarece numărul prosumatorilor se concentrează în special în zonele rurale și în mici orașe, acolo unde instalarea echipamentelor a fost mai facilă. De exemplu, blocurile din marile aglomerări urbane încă nu sunt incluse, dat fiind că, până acum, nu s-au găsit soluții eficiente pentru generarea parțială a energiei pentru consumul propriu.
În ciuda beneficiilor aduse, prosumatorii nu au fost întotdeauna bine primiți de oficiali și specialiști. Extinderea numărului de prosumatori a generat, uneori, suprasolicitarea sistemului energetic național în anumite perioade ale zilei. Unora, prosumatorii le-au fost priviți ca o povară, uitând repede că, în esență, contribuie semnificativ la producția națională de energie. S-au încercat politici publice menite să tempereze această creștere, omisiunea fiind rolul important al investițiilor în rețelele electrice pe care le-ar realiza Transelectrica și operatorii de distribuție.
Suntem acum într-un stadiu în care subvențiile nu acoperă doar echipamentele de generare, ci și capacitățile de stocare a energiei. Aceasta este o inițiativă benefică, deoarece stocarea reprezintă o soluție eficientă atât pentru gospodării, cât și pentru sistemul energetic național. În prezent, însă, avansul în instalarea de sisteme de stocare este mai lent, doar peste 10% dintre prosumatori având această opțiune.
Este previzibil că numărul gospodăriilor ce vor achiziționa baterii de stocare va crește rapid, fie cu sprijinul programelor naționale, fie independent. Cetățenii au înțeles avantajele autonomiei energetice și sunt dispusi să investească resurse financiare în soluții de stocare, pentru a-și asigura independența în alimentarea cu energie. Dacă românii au reușit să construiască în comun trei reactoare nucleare, cu siguranță vor găsi resurse pentru a dispune de baterii de stocare a energiei produse.
