Guvernul, în special premierul Bolojan, încearcă din nou să identifice soluții pentru companiile de stat cu performanță redusă. Propunerile prezentate de șeful executivului sunt rezonabile și explică modul în care intenționează să reformeze modul de administrare al firmelor cu capital de stat în dificultate financiară: se va crea o comisie de coordonare condusă de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, se va iniția procesul de restructurare și, în anumite cazuri, se vor înlocui conducerile companiilor. Noii conducători vor avea obiective de redresare sau de îmbunătățire a situației financiare a întreprinderii.
Am mai întâlnit aceste declarații de mai multe ori. De această dată, premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu par hotărâți să le pună în aplicare. Așteptările sunt, însă, greu de previzionat.
Experiența anterioară nu ne oferă suficiente indicii. Fiecare situație este diferită de la o companie la alta. Singurul apropiat aspect comun pentru aceste întreprinderi este înregistrarea de pierderi și datorii. 
Am ales două exemple ale companiilor de stat pentru a ilustra soluțiile asemănătoare și rezultatele obținute. CFR Marfă este o societate care, în ultimii 20 de ani, a acumulat pierderi și datorii excesiv de mari. A beneficiat de anulări de datorii, subvenții de stat și alte forme de ajutor, dar a continuat să înregistreze datorii către bugetul de stat și pierderi semnificative. De asemenea, compania a fost considerată strategică, fiind esențială pentru transportul tehnicii militare, ceea ce a justificat sprijinul acordat. Cu toate acestea, CFR Marfă a ratat șansele de a deveni mai eficientă.
În prezent, se pregătește transferul CFR Marfă către o nouă companie, denumită Carpatica Feroviar. Aceasta caută să angajeze 2.000 de persoane, însă majoritatea specialiștilor în domeniu, precum mecanici de locomotivă, șefi de tren sau manevranți, vor fi, cel mai probabil, angajați de la CFR Marfă. Această strategie pare logică, deoarece în România este dificil să găsești specialiști ferovieri cu experiență.
De fapt, angajații și activitățile CFR Marfă vor fi transferați în noua companie, iar CFR Marfă va fi retras din schemă, intrând în faliment, cu toate datoriile și pierderile aferente creditorilor.
Nu este prima dată când statul român recurge la astfel de artificii. Un exemplu relevant este Radet, care a fost reconfigurat în Termoenergetica. În 2016, Radet, companie aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, a intrat în insolvență. Evoluția financiară a Radet justifică această procedură, însă în spatele deciziei nu a stat dorința de restructurare, ci abandonarea companiei. În 2019, Radet a dat faliment, fiind înlocuit de Termoenergetica, o firmă care a preluat practic activitatea Radet. Radet a rămas o entitate goală, încărcată cu datorii neachitate. În exemplu, Elcen, furnizorul de energie termică și apă caldă pentru București, avea datorii neachitate în valoare de 3,7 miliarde de lei. Șansele de recuperare a acestor sume sunt extrem de reduse.
Ce a rezultat din redenumirea Radet în Termoenergetica? Un declin financiar similar: în perioada 2020-2024, compania a înregistrat pierderi de 1,2 miliarde de lei și datorii de 1,3 miliarde de lei la Elcen. Situația este similară, dacă nu chiar mai gravă, decât în cazul Radet.
Transferul unei societăți cu datorii și pierderi într-o firmă nou-înființată reprezintă o metodă de mascarea problemelor reale. A arătat-o cazul Radet și va fi ilustrat și de CFR Marfă. Soluțiile pentru redresarea companiilor de stat în dificultate sunt complexe și necesită măsuri riguroase. Noua inițiativă a lui Bolojan și Oana Gheorghiu merită a fi susținută, însă rezultatele definitive vor răspunde sau nu acestei încrederi.
