Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, printr-un comunicat oficial, despre creșterea veniturilor la bugetul de stat. Liderul guvernamental evidențiază majorarea încasărilor fiscale, însă nu menționează că rata inflației a fost de 10%. Cu alte cuvinte, dacă prețurile au urcat cu 10%, înseamnă că încasările din TVA trebuie să crească proportionally, fără efort suplimentar, la același procent. Cu o creștere de încasări TVA de 9,2% și o inflație de 9,9%, în realitate, guvernul a colectat mai puțin.
„Performanța bugetară pe primele 10 luni ale anului indică o diminuare a deficitului, în timp ce încasările din TVA au crescut constant.
deficitul bugetar în octombrie a fost de 5,72%, comparativ cu 6,22% în aceeași perioadă a anului anterior. Reducerea cu 0,5% reprezintă aproximativ jumătate de miliard de lei.
Veniturile totale ale bugetului general au totalizat 531,55 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% față de anul precedent. Creșterea se datorează și unei colectări mai eficiente.
Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% (comparativ cu anul anterior), însumând 108,38 miliarde de lei. Luna octombrie a atins un vârf, cu o valoare de 13,6 miliarde de lei”, a declarat premierul Bolojan, joi, pe Facebook.
Ce semnifică încasările de TVA mai mici decât rata inflației
Un indicator al succesului în colectarea TVA-ului îl reprezintă o creștere mai mare decât rata inflației. De exemplu, dacă un produs are un preț de 100 de lei, statul încasează doar 21 de lei TVA. Dacă acel produs se scumpește cu 10%, prețul va fi de 110 lei, iar TVA-ul calculat va fi 23,1 lei.
Dacă, totuși, produsul s-a scumpit cu 10%, dar încasările din TVA au rămas la 22 de lei, în loc de 23,1 lei, înseamnă că ANAF a avut dificultăți în colectarea TVA-ului corect.
Acest fenomen s-a reflectat în primele 10 luni ale anului 2025. Conform Institutului Național de Statistică (INS), inflația a fost de 9,9%, iar creșterea din încasările TVA a fost de 9,2%. Cu alte cuvinte, statul nu a reușit să colecteze toată creșterea prețurilor de la raft.
Totuși, consumatorii nu au plătit mai puțin. Deși statul a colectat mai puțin decât creșterea prețurilor, consumatorul final a plătit aceeași sumă de 110 lei pentru produsele scumpite cu 10%.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI