Pentru a îmbunătăți protecția minorilor împotriva riscurilor online, Parlamentul European propune stabilirea unei limite de vârstă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platformele de video sharing și serviciile de tip chatbot. Totuși, se menține posibilitatea ca tinerii cu vârsta cuprinsă între 13 și 16 ani să utilizeze aceste platforme cu acordul părinților.
Propunerea, adoptată cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, avertizează asupra amenințărilor sporite pentru sănătatea fizică și mentală a minorilor în mediul online. Oficialii europeni acuză platformele sociale de design manipulator, inclusiv caracteristici ce încurajează utilizarea prelungită și interacțiunea constantă, precum clipurile virale de pe TikTok. Utilizarea excesivă și necontrolată a acestor servicii poate afecta concentrarea, comportamentul și bunăstarea utilizatorilor.
Pentru funcționarea optimă, Parlamentul susține dezvoltarea unei aplicații UE pentru verificarea vârstei și a identității digitale europene (eID), cu cerința ca aceste sisteme să fie precise și să garanteze confidențialitatea datelor. Deputații europeni evidențiază că verificarea vârstei nu exclud responsabilitatea platformelor de a oferi servicii sigure și adecvate pentru vârsta utilizatorilor.
Despre sancțiuni, Legea serviciilor digitale (DSA) prevede că administratorii platformelor ar putea fi trași la răspundere pentru nereguli grave, în special în privința siguranței minorilor și a verificării stricte a vârstei.
Propunerile Parlamentului European:
- Interzicerea celor mai nocive practici ce generează dependență și dezactivarea implicită a funcțiilor care induc dependență la minori (scroll infinit, redare automată, reîmprospătare continuă, bucle de recompensă, gamificare dăunătoare).
- Interdicția platformelor care nu respectă normele UE privind siguranța minorilor.
- Inițiative împotriva tehnologiilor persuasive, precum reclamele direcționate, marketingul bazat pe influenceri, designul dependent și modelele obscure, în conformitate cu viitoarea Legislație pentru echitatea digitală.
- Interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe implicare pentru utilizatorii minori.
- Aplicarea prevederilor DSA pe platformele video online și interzicerea conținutului tip loot box și a altor mecanisme de jocuri de noroc, precum monedele în aplicație, roțile norocului și sistemele de plată progresivă.
- Implementarea măsurilor pentru prevenirea exploatării comerciale a minorilor, inclusiv restricții asupra platformelor ce oferă stimulente financiare pentru influențarea tinerilor.
- Acțiuni urgente pentru gestionarea riscurilor generate de inteligența artificială, inclusiv deepfake-uri, chatboți AI, agenți virtuali și aplicații cu conținut sexual sintetizat.
În esență, noile reglementări UE pot reconfigura fundamental peisajul digital, impunând reguli stricte și sancțiuni severe pentru furnizorii de servicii care nu se conformează acestor norme.
Conform statisticilor autorizate, 97% dintre tineri se conectează zilnic la internet, iar 78% dintre adolescenți cu vârste între 13 și 17 ani verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. De asemenea, un sfert dintre minori prezintă simptome de dependență, legate de utilizarea excesivă a smartphone-urilor și altor dispozitive inteligente.
Printre măsurile imediate de restricție în statele membre UE se numără verificări stricte ale vârstei pentru accesul la conținut destinat adulților, inițiative educaționale, restricții privind folosirea telefonului în școli, politici antifracțiune online, linii telefonice de asistență și campanii de conștientizare menite să răspundă riscurilor emergente.
