Cea mai semnificativă lege anuală este bugetul, însă în România rămâne doar la nivel de discuții. Premierul “ auster” anunță că va finalizea proiectul de buget pentru 2026 abia în ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare economică care trebuie conceput pentru a nu compromite câștigurile obținute de România până în prezent, deși acestea sunt relativ inexistente. Suma de peste 700 miliarde de lei (140 miliarde euro) reprezintă veniturile și cheltuielile bugetare estime,ate la peste 800 miliarde de lei (160 miliarde euro). Aceste cifre sunt calculate pe baza experienței din anii anteriori.
Bugetul public este elaborat atât pe indicatori macroeconomici – inflație, creștere economică, salariu mediu net – cât și pe potențiale măsuri ale guvernului pentru a crește încasările la buget sau pentru a reduce cheltuielile: majorări de taxe, înghețarea salariilor în sectorul public, pensiilor sau creșterea salariului minim. Dacă însă bugetul nu este încă publicat, nerealizate rămân și previziunile privind aceste indici: creșterea pensiilor, salariul minim, salariile în sectorul bugetar, nivelul taxelor și estimarea inflației pentru anul 2026. Răspunsurile vor veni doar odată cu publicarea proiectului de buget al României.
Toate bugetele naționale depind de deciziile Ministerului Finanțelor pentru a debloca plățile destinate investițiilor și funcționării. În mod normal, planificarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru anul următor, însă ultimele guverne s-au obișnuit cu întârzieri. În comparație, o companie privată începe planificarea pentru anul viitor încă din vară, iar în octombrie bugetul este aprobat deja de acționari.
Momentan, proiectul bugetului pentru 2026 al României se bazează doar pe declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a afirmat la Conferința generală a municipalităților din România că este foarte probabil ca închiderea bugetului pentru 2026 să se amâne din decembrie până în ianuarie, din cauza necesității adoptării unei legislații pentru un buget predictibil.
„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie finalizat în decembrie și să se extindă în ianuarie, întrucât, înainte de adoptare, trebuie să fie aprobată întreaga legislație necesară pentru un buget predictibil. În prezent, trebuie să închidem acest an cu un deficit de 8,4%, având ca obiectiv reducerea acestuia la aproape 6% pentru anul următor. Dacă ar fi să exprim, aș putea spune între 6-6,5%”, a spus premierul României.
Conferința de presă comună susținută de premierul Ilie Bolojan și comisarul european pentru economie și coeziune, la Palatul Victoria din București, marți, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că bugetul pe anul viitor trebuie să acopere principalele nevoi financiare ale României și să asigure fonduri pentru PNRR și fondurile de coeziune. Nazare menționează că măsurile fiscale care apasă asupra cetățenilor vor avea efecte începând din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, consideră că proiectul bugetului pentru 2026 va fi decis în coaliție, iar, deși există intenția politică de aprobare până la sfârșitul anului, aceasta nu este sigură.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în conferință de presă la sediul Guvernului din București, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
„Ne-am dori ca bugetul să fie aprobat în acest an, precum în ultimii doi sau trei ani, însă probabil acest lucru nu va fi posibil. Important este să avem discuții fundamentate și cifre realiste”, a menționat Abrudean.
Obiectivele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor
Ministrul Finanțelor a stabilit liniile principale ale bugetului pentru 2026, cu un deficit estimat de circa 6,4%, însă cazul nu a fost încă discutat în ședința Guvernului din cauza tensiunilor din coaliție. Se plănuiesc granturi de 10 miliarde euro pentru anul următor, disponibile prin PNRR și fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi cruciale pentru performanța economică din 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor este PNRR, reprezintă o oportunitate unică de a atrage acești bani și trebuie valorificată”
Din cealaltă parte, premierul Bolojan reafirmă angajamentul României de a continua implementarea măsurilor pentru o redresare economică durabilă. El a menționat intenția de a ajusta deficitul de la 8,4-9% la 6%, și pregătește o ordonanță pentru creșterea fiscalității, cu vești mai puțin favorabile pentru cetățeni. Aceasta include înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, precum și intrarea în vigoare a noilor taxe și impozite locale.
Informații disponibile până acum despre bugetul pentru 2026
Conform datelor actuale, bugetul pentru 2026 prevede un PIB de circa 2.000 miliarde de lei (400 miliarde euro), iar deficitul bugetar va fi raportat la această sumă. Creșterea economică planificată de 1,2% ar urma să genereze un surplus bugetar, susținut de o inflație de doar 3%. Veniturile fiscale sunt estimate să crească cu 4-5%. Valoarea euro va urca de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar putea atinge 3,5%. Guvernul Bolojan se bazează pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 euro), atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, pentru a susține consumul și a asigura venituri din impozit și contribuții sociale.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
România este în ritm de încetinire, în timp ce Bulgaria și Ungaria implementează bugete stabile și își propun performanțe economice. Vecinii adoptă strategii predictibile, pe când România întâmpină întârzieri. Premierul Bolojan anunță că întârzierea cu finalizarea bugetului va continua până în ianuarie 2026.
Fenomenul cifrelor: deși deficitul bugetar a fost redus, economia avansează lent, iar încasările fiscale sunt greu de realizat. Cheia este în creșterea PIB și controlul inflației. La o situație inversă, rezultatele ar putea fi mai bune, sau mai rele, în funcție de evoluție.
