Administrația Trump a comunicat marți despre impunerea unor restricții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de limitarea libertății de exprimare și de atac nedrept la adresa marilor companii tehnologice americane.
Un reprezentant al Comisiei Europene a afirmat că organizația „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare comună cu Statele Unite în sistemele democratice din întreaga lume.”
Tensiuni între Statele Unite și Uniunea Europeană
Restricțiile de viză pot accentua divergențele în creștere dintre Washington și unele capitale europene pe teme precum libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și conflictul din Ucraina.
Aceste măsuri vin la scurt timp după publicarea unui document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA, care avertizează că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să-și modifice cursul pentru a păstra încrederea ca aliat al Washingtonului.
Thierry Breton a fost unul dintre principali arhitecți ai Regulamentului pentru Servicii Digitale (DSA) al UE, o inițiativă care a atras nemulțumirea oficialilor americani.
Reprezentanții de la Washington s-au arătat foarte iritat de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X, controlată de Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea normelor privind conținutul online.
Restricțiile au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Discriminării Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, conducătoare ale HateAid, o organizație germană; Clare Melford, coordonatoare a Indiceului Global de Dezinformare.
Reacții din Bruxelles, Paris și Berlin
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat că Uniunea Europeană a solicitat mai multe clarificări din partea Washingtonului privind aceste măsuri.
„Dacă va fi cazul, vom reacționa prompt și ferm pentru a proteja autonomia noastră de reglementare împotriva unor acțiuni nejustificate”, a declarat acesta.
„Aceste măsuri reprezintă o intimidare și o presiune menită să submineze suveranitatea digitală a Europei”, a afirmat președintele Franței, Emmanuel Macron.
Macron a subliniat într-o postare pe platforma X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și are ca scop asigurarea unei concurențe echitabile între platforme, fără a viza nici o țară terță, și pentru garantarea faptului că ceea ce este ilegal în offline devine ilegal și în mediul online.
Ministerul Justiției din Germania a afirmat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar restricțiile de viză sunt considerate inacceptabile, menționând că HateAid susține persoanele afectate de discursul de ură online.
„Oricine numește aceste acțiuni cenzură distorsionează sistemul nostru constituțional”, a comunicat ministerul într-un comunicat oficial.
„Normele după care dorim să ne ghidăm în spațiul digital al Germaniei și Europei nu sunt stabilite la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.