Agenția de evaluare Moody’s a redus luni seara calificativul de credit al Budapestei la categoria „junk”. Cauzele retrogradării sunt lichiditatea fragilă a orașului și creșterea riscului de creditoare, ca urmare a conflictului deschis între guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gergely Karácsony.
Moody’s a scăzut ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o clasă interpretată ca fiind cu risc crescut, larg considerată „speculativă” sau „junk”. În comunicatul emis, agenția de evaluare subliniază importanța lichidității. Conform acestora, situația cash a Budapestei ridică semne de întrebare privind capacitatea orașului de a-și onora toate obligațiile financiare.
„Decizia este rezultatul analizei poziției de lichiditate a Budapestei, evidențiind îngrijorări legate de abilitatea orașului de a rambursa integral datorii până la 31 decembrie 2025”, a precizat Moody’s.
Impactul retrogradării asupra guvernării lui Orban
Decizia de retrogradare intervine într-un moment sensibil, în contextul premergător alegerilor parlamentare de primăvară din Ungaria, unde partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje și exercită presiuni asupra guvernului condus de Orban. Primarul capitalei, Gergely Karácsony, avertizează că orașul riscă insolvența și îl acuză pe guvern că „exploatează” financiar municipalitățile principale, majorând semnificativ taxele și reținând fondurile alocate. În replică, partidul lui Viktor Orban susține că problemele sunt generate de „cheltuieli iresponsabile” ale primarului Karácsony.
În prezent, Budapesta trebuie să vireze contribuții de solidaritate către guvernul central, iar aceste plăți au crescut de aproape nouă ori din 2019, an în care Gergely Karácsony a devenit primar, ajungând în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a contestat taxa în instanță, considerând-o neconstituțională, iar guvernul o justifică prin redistribuirea fondurilor către zonele mai défavorizate ale Ungariei. Recent, parlamentul maghiar a aprobat o lege care poate impune orașului să se împrumute și să facă primarul responsabil pentru eventuale încălcări ale legislației.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ungaria și România, țări cu datorii semnificative în Europa și cu strategii opuse. Ungaria are o datorie publică de 76,2% din PIB, în timp ce România se află la 58,9%. În timp ce ungurii dețin averi personale mai mari decât PIB-ul țării lor, administrația Bolojan împrumută masiv de la români pentru a evita criza economică.
Orban: Resursele maghiare trebuie folosite pentru țara lor, nu pentru „băile de aur” ale oligarhilor ucraineni.
