De mai mulți ani, Germania avertizează asupra dificultăților economice și recunoaște impactul politicilor sociale implementate în perioada mandatului Angelei Merkel, politici care au permis tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană să acceseze beneficii sociale în cea mai puternică economie europeană.
Din 2014, în numeroase localități din vestul Germaniei, în special în regiunea Ruhr, o rețea complexă de recrutare, cazare și exploatare financiară transformă ajutoarele sociale într-o sursă profitabilă pentru grupări organizate.
Este o industrie în întregime, un sistem bine pus la punct, conceput să îmbogățească anumite grupuri și să genereze nemulțumiri în comunitățile locale. 
„Fraudă organizată cu beneficii”, dar cine sunt beneficiarii?
Sistemul, catalogat de autorități drept „fraudă organizată cu beneficii” și „structuri mafiote”, operează prin recrutarea persoanelor vulnerabile din Europa de Est, cazarea lor în imobile deteriorate și redirecționarea ajutoarelor sociale către intermediari.
Pentru cele din spatele acestei scheme, reprezintă o activitate profitabilă.
Pentru comunitățile locale, este o sursă constantă de probleme: mizerie, infestări cu dăunători, conflicte, apeluri repetate la poliție și presiune asupra serviciilor publice.
Afacerea „Hotelurilor sociale” cunoscută întregii Germanii
După ce publicația BILD a relatat despre cazul „Hotel BB” din Berlin-Schöneberg — unde a avut loc o descindere în contextul suspiciunii de fraudare a beneficiilor sociale — au ieșit la iveală tot mai multe exemple de clădiri utilizate ca „hoteluri sociale”: imobile ieftine și adesea insalubre, unde sunt cazați familii recrutat din Bulgaria și România.
În multe situații, proprietarii acestor clădiri sunt direct legați de angajatorii formali sau sunt chiar aceiași persoane.
Astfel, aceștia obțin profit dublu: din chirii plătite de stat și din redirecționarea unei părți din beneficiile sociale către rețea.
Modul de funcționare al sistemului
Conform autorităților și centrelor pentru ocuparea forței de muncă, mecanismul este relativ simplu:
- Persoanele sunt recrutate din țările de origine sub promisiuni de ocupare.
- Odată ajunse în Germania, primesc contracte de muncă fictive sau sunt angajate formal pentru doar câteva ore pe lună (mini-joburi).
- Cu aceste documente, solicită „venitul cetățenesc” (Bürgergeld) și alte beneficii sociale.
- O parte considerabilă din fonduri este transferată liderilor rețelei, fie sub presiune, fie prin constrângere.
- Persoanele sunt cazate în imobile deteriorate, cu chirii maximum compensate de stat.
Ministerul Federal al Muncii recunoaște existența acestor practici ilegale și subliniază dificultățile în verificarea rapidă a documentelor, favorizate de libera circulație în UE.
Toate drumurile conduc către Ruhr
Orașe precum Duisburg și Gelsenkirchen sunt printre cele mai afectate. Acolo există:
- comunități de migranți deja stabile,
- un stoc mare de locuințe ieftine și deteriorate,
- presiune semnificativă asupra sistemelor de asistență socială.
Primarul din Duisburg, Sören Link (SPD), afirmă că această combinație face ca orașul să fie atractiv pentru rețelele infracționale.
La Gelsenkirchen, peste jumătate din bugetul municipal este utilizat pentru beneficii sociale, ceea ce înseamnă că fiecare caz de fraudă afectează direct contribuabilii.
Primarul Karin Welge avertizează că sistemul a fost deturnat: „Libera circulație înseamnă că cineva vine, lucrează și dacă își pierde locul de muncă, primește ajutor. Însă, să vină fără a munci aproape deloc și să obțină mii de euro — creează tensiuni sociale inutile.”
Date oficiale
- 2023: 229 cazuri de fraudare organizată, 52 de acuzații penale
- 2024: 421 cazuri, 209 acuzații penale
- 2025 (până în mai): 195 cazuri, 96 de acuzații
Aceste cifre se referă doar la 300 de centre pentru ocuparea forței de muncă; alte 104 centre municipale nu sunt incluse și autoritățile admit existența unui „număr ridicat de cazuri nereportate”.
Reacția autorităților
Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), și cancelarul Friedrich Merz (CDU), au făcut declarații despre necesitatea dismantelării „structurilor mafiote”. În plan sunt:
- îmbunătățiri ale schimbului de date între instituții,
- digitalizarea sistemului de imigrație,
- modernizarea controalelor pentru munca la negru.
Obiectivul fiind identificarea mai rapidă a documentelor fraudulent, a adreselor false și a angajărilor fictive.
O problemă socială și penală, simultan
Chiar dacă rețelele sunt infracționale, victimele sunt adesea persoanele recrutate, oameni săraci, fără alternative, prinși într-un sistem de exploatare economică și socială.
Unii reprezentanți politici solicită prudență în discurs și evitarea stigmatizării, insistând pe abordări bazate pe date concrete.
Exploatare, infracționalitate și vulnerabilitate
Fenomenul „hotelurilor sociale” nu ține de naționalitate, ci de o exploatare sistematică: un amestec de vulnerabilități sociale, lacune administrative și activități criminale organizate, ce transformă protecția socială într-o sursă de profit ilegal.
Pentru autorități, dilema este duală: pe de o parte, protejarea resurselor publice, iar pe de altă parte, apărarea celor vulnerabili față de rețelele care îi utilizează în scopuri ilicite.
