Inteligența artificială generativă a devenit, pentru mulți utilizatori, o soluție rapidă pentru rezolvarea problemelor: crează planuri de vacanță, structurează eseuri, analizează seturi de date sau redactează scrisori de intenție. Întrebarea dificilă este ce impact are asupra minții umane când începem să externalizăm tocmai partea dificilă, adică efortul de gândire.
În contextul creșterii utilizării chatbot-urilor, numeroși cercetători și educatori atrag atenția: nu neapărat că AI-ul este „dăunător” în sine, ci dependența de acesta poate diminua implicarea cognitivă și poate slăbi exercitarea gândirii critice. Unele studii recente, prezentate în acest material, indică faptul că riscurile nu sunt doar teoretice.
Cercetări despre creier, activitatea profesională și procesul de învățare
Un studiu realizat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), menționat de publicația BBC în tematica de față, a monitorizat activitatea cerebrală cu electroencefalografie (EEG) în timpul redactării unui eseu. Concluzia cercetătorilor: participanții care au folosit ChatGPT au prezentat o activitate redusă în rețelele cerebrale implicate în procesele cognitive în timpul exercițiului. De asemenea, acești participanți au avut dificultăți mai mari în a cita din propriile texte, comparativ cu cei care nu au utilizat un chatbot. 
În cadrul experimentului au participat 54 de persoane recrutate de la MIT și alte universități din zona. Prompts-urile utilizate au inclus solicitări de rezumare a subiectelor de eseu, identificare de surse și îmbunătățirea gramaticii și stilului. Inteligența artificială a fost folosită și pentru generarea și formularea ideilor, însă unii utilizatori au considerat că instrumentul nu excelează în acest domeniu. Autorii studiului au considerat aceste rezultate un motiv „senzaționant” pentru a investiga posibila diminuare a abilităților de învățare.
În alt context, Universitatea Carnegie Mellon și Microsoft au analizat riscul de „lenevire intelectuală” în mediul profesional. Ei au intervievat 319 angajați din birouri care folosesc AI cel puțin o dată pe săptămână și au examinat aproximativ 900 de exemple de sarcini atribuite AI, de la analiza datelor la verificarea conformității cu regulile. Un rezultat important: cu cât angajații aveau mai multă încredere în capacitatea AI-ului, cu atât depuneau mai puțin efort de gândire critică.
Folosirea ChatGPT și a altor instrumente de inteligență artificială poate influența capacitatea de gândire critică (sursa conceptual Playtech, cu ajutorul AI)
De ce AI-ul poate îmbunătăți performanța la muncă, dar poate slăbi procesul de învățare
Un studiu realizat de Oxford University Press (OUP), publicat în octombrie, arată că șase din zece elevi intervievați consideră că AI-ul le-a afectat negativ abilitățile legate de școală. Totodată, cercetarea indică și nuanțe: Dr. Alexandra Tomescu, specialist OUP, afirmă că nouă din zece elevi spun că AI-ul i-a sprijinit în dezvoltarea unei abilități (de la rezolvare de probleme, la creativitate sau recapitulare), dar aproximativ 25% recunosc că AI-ul face prea ușor finalizarea temelor. Astfel, instrumentul poate fi și ajutor, și o scurtătură.
Profesorul Wayne Holmes (UCL) avertizează însă că entuziasmul depășește dovezile concrete: nu există încă „evidență independentă pe scară largă” despre eficiența și siguranța acestor instrumente în procesul educațional, sau despre efectele lor pozitive generale. Mai mult, el avertizează asupra riscului de „atrofie cognitivă”, adică scăderea abilităților, pentru că AI-ul preia sarcini pe care altfel le-am exersa.
Un exemplu menționat este cel al radiologilor care folosesc AI pentru interpretarea radiografiilor înainte de diagnostic. Un studiu de la Harvard Medical School a constatat că asistența AI a îmbunătățit performanța unor clinicieni, dar a avut un impact negativ asupra altora, din motive rămase necunoscute, iar autorii au solicitat cercetări suplimentare pentru a asigura o interacțiune optimă om-AI, astfel încât instrumentele să îmbunătățească performanța umană, nu să o diminueze. În opinia lui Holmes, rezultatele aparent mai bune pot ascunde o înțelegere mai slabă a problemelor.
Cum utilizezi chatbotul fără a-ți „închide” gândirea critică
Conform OpenAI, mesajul principal este că elevii nu trebuie să folosească ChatGPT pentru a externaliza complet munca. Jayna Devani, lider în domeniul educației la OpenAI, recomandă ca rolul principal al AI-ului să fie cel de tutor: un dialog în care AI te sprijină să descompui problemele, să înțelegi pașii implicați și să înveți, nu doar să primești soluții gata furnizate. Ea exemplifică cu un student care lucrează târziu și nu poate apela imediat la profesor, iar astfel un astfel de instrument poate fi de ajutor, dacă este folosit cu intenție.
De asemenea, apare conceptul de „igienă digitală”: verificarea și înțelegerea modului în care funcționează instrumentul, limitele acestuia și gestionarea datelor furnizate de companii. AI-ul nu reprezintă doar un calculator mai avansat, ci o tehnologie cu implicații vaste, iar deciziile corecte se bazează pe utilizarea consștientă: adresează întrebări relevante, verifică răspunsurile, rescrie și păstrează controlul final, fiind autorul propriei învățări.
