„România aderă la Programul de Asistență pentru Reabilitare Umanitară și contribuie cu 50 de milioane de euro pentru această inițiativă. Această sumă de sprijin este crucială pentru susținerea Ucrainei și pentru protejarea populației noastre. Apăr mulțumiri poporului român și guvernului, precum și ministrului Apărării Naționale Radu Miruță, pentru sprijinul lor constant. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei apropie realizarea unei păci echitabile”, a transmis oficialul ucrainean.
Conform unui comunicat emis marți seara de Ministerul Afacerilor Externe, hotărârea de alocare a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar finanțarea se realizează în conformitate cu plafonul bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă.
Proiect de importanță strategică
MAE evidențiază că mecanismul PURL reprezintă „un instrument de politică externă și de securitate de importanță deosebită” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între parteneri. Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și stabilirea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”. 
Contribuția României la PURL va susține, potrivit MAE, „întărirea capacităților Ucrainei, atingerea și menținerea păcii durabile în Ucraina”, obiectivul final al acestei inițiative.
Ministerul precizează că programul permite alocări comune prin bugetul NATO și continuă inițiativele aliate după Summitul de la Helsinki, o prioritate reiterată și în timpul vizitei în România a secretarului general NATO, Mark Rutte. Participarea României la PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „complet în concordanță cu angajamentele României în cadrul NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”.
În același timp, MAE evidențiază că aderarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în domeniul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”.
În contextul general, ministerul amintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește treptat alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu utilizare duală. MAE menționează, de asemenea, că România a majorat atât resursele financiare alocate, cât și gradul de execuție bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform estimărilor preliminare.
