Lupta pentru atragerea investițiilor străine directe, esențiale pentru dezvoltarea economică, se intensifică după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine din ce în ce mai puțin atractivă pentru investitori majori, în condițiile în care companiile plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportă impactul inflației, reducerea consumului și creșterea taxelor impuse de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se accelerează într-un ritm fără precedent în ultimul deceniu, în contextul stagnării capitalului autohton.
- Statisticile indică clar diferența de la sine: intrări de investiții de 0,6 miliarde de euro și ieșiri de 1,12 miliarde de euro din România, din cauza retragerii investitorilor.
România își pierde treptat atractivitatea economică. Ungaria a atras mai mulți investitori, Bulgaria se apropie
Potrivit opiniei lui Adrian Negrescu, România își reduce vizibil atractivitatea economică, iar investitorii analizează simplu locul unde este mai avantajos să investească.
Specialistul afirmă că argumentele tradiționale ale României, precum salariile ridicate și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. 
Costul energiei electrice a crescut cu 70%, iar companiile românești plătesc în prezent cel mai costisitor curent electric din Uniunea Europeană, un factor clar care descurajează investițiile.
Așa cum consemnează Gândul, Bulgaria beneficiază acum de multiple avantaje economice după aderarea la moneda unică, beneficii la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România va putea adera la euro în anul 2028.
Comparativ cu Bulgaria, țara vecină are avantajul incontestabil al trecerii la euro, în plus, impozitele fiind la jumătate din cele din România.
În schimb, în România, nivelul taxelor continuă să crească, deși la sfârșitul anului trecut, Guvernul a decis reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, ca răspuns la protestele companiilor mari (detalii aICI).
Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a adoptat încă euro, a atras investiții strategice majore în valoare de miliarde de euro în ultimii ani, datorită infrastructurii și regimului fiscal mult mai favorabil comparativ cu România (detalii aICI).
Mai mult, o serie de investiții strategice de succes în Ungaria s-au retras din România în anul 2025.
Negrescu: Trecerea la euro atrage investitori ca un magnet
Analistul Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții importante în anul austerității, precum și că unele companii blue-chip, precum Carrefour, intenționează să-și reducă prezența în România, iar alte firme decid închiderea afacerilor (recent, compania americană Adient și-a anunțat închiderea fabricii din Pitești).
Această tendință negativă poate continua și în 2026, odată cu aderarea României la moneda euro. Motivele principale pentru care investitori majori, în special cei care realizează investiții greenfield (ce creează locuri de muncă), pot opta pentru țări învecinate sunt evidente:
- monitorizarea de către Banca Centrală Europeană
- predictibilitatea fiscală
- regimul fiscal mai favorabil în domeniul forței de muncă
- impozite de două ori mai mici comparativ cu România
„Trecerea la euro atrage investitori precum un magnet. Sistemul euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, și sprijină creșterea investițiilor. România privește înduioșată către ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană, iar odată cu aceasta, Bulgaria va beneficia de o parte din atractivitatea României pentru investiții, mai ales cele greenfield, care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, exclusiv pentru Gândul.
„Statul are nevoie de o strategie economică clară, capabilă să stimuleze investițiile străine și să reînvie încrederea capitalului autohton”
„Suntem martorii unei tendințe de exod al investitorilor din România, ceva ce nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Este nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să reconquerească încrederea capitalului local, care acum stagnează din cauza incertitudinii.
România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea sectorului economic real, cea care contribuie la buget și are nevoie de stimulent pentru a crește semnificativ până în 2027”, afirmă acesta.
„2026 reprezintă un punct crucial pentru economia țării”
„Pentru România, anul 2026 este decisiv. Suntem la o răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic.
Sursă foto: GÂNDUL LIVE
- 2026 marchează anul în care România trebuie să implementeze decizii ferme, deoarece nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalent cu o economie de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, fie prin tăieri, fie din măsuri de eficientizare.
- În același an, va fi necesară restructurarea economiei, iar companiile mari vor reevaluate strategiile, fiind mai prudenți în planurile de dezvoltare. O certitudine este că nivelul fiscal trebuie să rămână stabil, fără creșteri de taxe.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
- România se concentrează în prezent pe măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care aduce o creștere de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: turismul, sector care ne depășește
- Presa maghiară analizează investițiile care au părăsit România în 2025, dar continuă să funcționeze în Ungaria. „Continua operarea fără probleme în Ungaria”
- Declanșează exit-ul Carrefour o serie de retrageri din România? Specialiști: „Retailerii mari își reevaluează pozițiile internaționale din motive de profit”
- Cum a „reușit” Bolojan să reducă deficitul bugetar: tăind investițiile. Dobânzile au crescut semnificativ. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
