Prigoana lui Bolojan: Comparatie taxe și impozite în România, Ungaria și Polonia

Crize economice similare, strategii diferite. România se află în fața celui mai ridicat deficit bugetar raportat la PIB și a unei inflații maxime în Europa. Ungaria raportat un deficit alarmant și un nivel extrem de ridicat al datoriei publice, în timp ce Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce diferență majoră existe între Ungaria și Polonia, iar România se diferențiază? Dacă Guvernul Bolojan a ales să suporte povara crizei economice și a deficitului record transferată populației, inclusiv categoriilor vulnerabile, Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor, astfel că presiunea fiscală asupra acestora este mai redusă.

• Guvernele de la Budapesta și Varșovia oferă diferite facilități fiscale, precum scutiri de taxe, creșteri de salarii și pensii, sau stimulente pentru familii.
• De asemenea, Varșovia a majorat taxele pe proprietate, dar la niveluri rezonabile, și a crescut taxele băncilor cu 30%, fără a provoca controverse majore în România.
• Ungaria a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, incluzând reduceri semnificative de taxe pentru familii, ca măsură principală a guvernului condus de Viktor Orban. În schimb, România nu are încă aprobat bugetul pentru ianuarie 2026.

Deși au un deficit record, guvernul Orban a redus impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan

2026 reprezintă un an electoral semnificativ pentru premierul Viktor Orban, care urmărește obținerea unui nou mandat. Documentul aprobat încă din vară include reduceri majore de taxe pentru familii, o prioritate pentru partidul de guvernământ Fidesz.

Advertisement

Bugetul pentru 2026 al țării vecine promite continuarea programului de reducere a impozitelor și oferirea mai multor beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în plan și reforme ale impozitelor locale, precum și gestionarea deficitului bugetar și absorbția fondurilor UE.

• Suport pentru familii, cum ar fi rambursări de impozit pe venit
• Stimularea angajărilor și menținerea creșterii economice prin reduceri de taxe

Chiar dacă Ungaria se confruntă, ca și România, cu o datorie publică uriașă și un deficit de 5.739 miliarde de forinți la sfârșitul lui 2025, guvernul Orban adoptă o strategie fiscală diametral opusă celei a Guvernului Bolojan.

Astfel, administrația maghiară nu mizează pe creșteri drastice de TVA și alte impozite, ci preferă reduceri fiscale, investiții strategice și dezvoltare economică, chiar dacă se înregistrează cel mai mare deficit din ultimii ani.

Un element esențial pentru echilibrarea deficitului vizează atragerea intensificată de fonduri europene.

Deduceri fiscale și facilități pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria

• Reduceri de impozite: Guvernul continuă unul dintre cele mai ample programe de diminuare a impozitelor din Europa, pentru stimularea ocupării forței de muncă.
• Beneficii pentru familii: Bugetul sprijină sistemul de prestații familiale, precum rambursările de impozit pe venit, pentru sprijinirea economiilor familiale maghiare.
• Salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 10%, iar profesorii care activează în medii defavorizate au beneficiat de o creștere suplimentară de 20%. În septembrie a fost introdus și un spor salarial pentru condiții speciale de muncă.
• A 14-a pensie: La sfârșitul lui 2025, Parlamentul maghiar a aprobat o măsură populară pentru pensionari, acordând o a 14-a pensie. Aceasta se va plăti treptat, urmând să atingă 100% din valoarea pensiei lunare până în 2030.

Legea pentru acordarea celei de-a 14-a pensii lunare a fost adoptată de parlament. Pensionarii vor primi inițial un sfert din valoarea totală a pensiei, în februarie 2026, a anunțat agenția Hirado pe 10 decembrie 2025.

Conform legislației, în anul următor pensionarii vor beneficia și de o a 14-a pensie, alături de pensia din luna februarie și de cea de-a 13-a pensie. În primul an, aceasta va reprezenta 25% din suma pensiei lunare, urmând ca până în 2030 să ajungă la nivelul integral al acesteia.

Facilități fiscale și încurajări pentru mame

• Stimuli pentru mame: Începând cu 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și sub 40 de ani vor fi scutite complet de la plata impozitului pe venit. De asemenea, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutire totală.
• Piața muncii: Bugetul urmărește consolidarea ocupării forței de muncă cu recorduri de angajări.
• Deduceri și facilități fiscale:
• Impozite locale: Se planifică reforma sistemului fiscal local, în consultare cu Comisia Europeană, pentru a îmbunătăți colectarea de taxe și impozite.

În concluzie, bugetul pentru 2026 al Ungariei se axează pe sprijinirea angajărilor și a familiilor, promovând reducerea taxelor și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și absorbția fondurilor UE rămân priorități esențiale.

Polonia a majorat impozitele pe proprietate, însă la niveluri moderate, precum și România

Guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximum permis de lege, de 4,5%, începând cu 1 ianuarie 2026, față de anul anterior, notează vgdpoland.pl. Această valoare maximă a fost existentă în anumite localități de câțiva ani. În plus, legislația din 2026 introduce noi impozite pentru clădirile rezidențiale, terenurile și spațiile comerciale.

Guvernul condus de Donald Tusk a trecut la creșteri generale ale taxelor pentru noile locuințe. Valoarile de până acum sunt considerate rezonabile, în contrast cu creșterile din București, unde s-au înregistrat impozite de până la 20 de ori mai mari pentru anumite imobile.

Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii

În Polonia, autoritățile au adoptat o măsură diferită în privința taxării băncilor. În timp ce în România acestea plătesc taxe reduse, în Polonia, guvernul a decis o creștere cu 30% a taxelor impuse instituțiilor bancare, începând cu 1 ianuarie 2026, conform Notes from Poland.

În octombrie 2025, președintele Karol Nawrocki a promulgat o lege care elimină impozitul pe venit pentru părinții cu cel puțin doi copii, având venituri anuale sub 140.000 de zloți (aproximativ 33.000 euro), pentru a sprijini familiile și a stimula economia.

Estimarile arată că o familie beneficiară ar câștiga în medie aproximativ 1.000 de zloți (aproximativ 235 euro) pe lună datorită acestei facilități fiscale. Karol Nawrocki a făcut din această măsură una dintre principalele promisiuni ale campaniei sale prezidențiale, câștigând scrutinul.

Președintele Nawrocki a majorat taxarea băncilor cu 30%

Președintele Nawrocki a introdus o majorare a impozitului pe profitul bancar de la 19% la 30%, de la 1 ianuarie 2026, în încercarea de a genera venituri suplimentare pentru reducerea datoriei publice, notează Notes from Poland.

Aceasta măsură vizează aducerea sub control a creșterii datoriei publice, care s-a înmulțit semnificativ în ultimul an. Conform unui studiu Erste, atât România cât și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice din Europa Centrală și de Est în 2025.

„Deși România are cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB, Polonia a înregistrat cea mai accentuată creștere a datoriei publice în ultimul an (date Eurostat)

România, sub semnul austerității și poverilor fiscale suportate mai ales de populație

În România, abordarea este total diferită, iar populația resimte impactul măsurilor fiscale implementate de Guvernul Bolojan, ce determină o erodare semnificativă a veniturilor, din motive diverse.

• În primul rând, creșterea TVA de la 19% la 21%, decisa în iulie 2025, a redus puterea de cumpărare a cetățenilor, deja afectată de inflația maximă din Europa. Conform datelor INS, în finalul anului 2025 s-a produs o scădere considerabilă a consumului.
• De asemenea, începând cu 1 iulie 2025, mamele, pensionarii și veteranii de război trebuie să plătească contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS).
• Taxele și impozitele locale au crescut cu procente cuprinse între 50% și 80%, în funcție de deciziile consiliilor locale. Mulți proprietari s-au plâns de creșteri mult mai mari decât cele anunțate oficial, iar guvernul estimează venituri suplimentare de 3,7 miliarde de lei din majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și autovehicule.
• Din 2026, românii trebuie să suporte creșteri masive ale taxelor și impozitelor pe locuințe, autovehicule, terenuri sau spații comerciale. Mulți contestă aceste sume în instanță.
• Tot din 2026 va intra în aplicare Pachetul 3 de măsuri fiscale.
• O altă consecință majoră va fi creșterea dobânzilor la credite, avertizează economistul Cristian Păun.

Deși bugetul pentru 2025 trebuia aprobat încă din noiembrie 2024, abia recent s-a anunțat oficial aprobarea pentru anul curent.

Eforturile românilor sunt în zadar. Măsurile de austeritate fiscală nu dau rezultatele așteptate

Guvernul susține necesitatea acestor majorări pentru echilibrarea finanțelor locale și pentru susținerea investițiilor.

Din păcate, cetățenii fac sacrificii fără efectul scontat, așa cum au avertizat economiști importanți. Ex-prim-ministrul Florin Cîțu afirmă că majorarea TVA de la 19% la 21% în 2025 nu a avut efecte semnificative asupra încasărilor fiscale, dat fiind declinul economic. Într-un mesaj public, Cîțu avertizează că datele oficiale contrazic discursul privind creșterea veniturilor bugetare generate de creșterea TVA.

„Am ales cel mai prost moment să creștem taxele. S-a observat că nu am încasat mai mult, pentru că economia se prăbușește. Așadar, nu am atins scopul cu aceste creșteri, iar o nouă majorare ar putea dăuna și mai mult economiei, fiind contraproductiv”, afirmă și economistul Cristian Păun.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• România își menține tendința de încetinire, în timp ce Bulgaria și Ungaria își accelerază creșterea economică, având bugete predictibile și performanțe solide. România păstrează un anumit blocaj, iar Bolojan anunță că va prelungi actuala situație până în ianuarie 2026.
• Viktor Orbán își protejează livrările de gaze în fața UE, semnând acorduri cu Erdogan, după ce a evitat restricțiile europene.
• România se află într-o capcană a importurilor, în timp ce Polonia și Ungaria exportă și produc, cu un deficit comercial în creștere cu 1 miliard de euro.