Deși administrația condusă de Bolojan a anunțat perspective pozitive pentru economia românească și o relansare, experții economici indică exact contrariu. Specialiștii au avertizat încă din momentul anunțării măsurilor de austeritate că acestea vor încetini ritmul economic sau vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică a României în 2025 a fost de aproximativ 1%, iar experții anticipează o posibilă recesiune, în timp ce analistii prevăd o criză economică majoră pentru 2026. În plus, anul 2025 a pus sub presiune industria autohtonă, fabrici emblematicice au fost închise, iar numărul șomerilor a crescut. Se pare că și în 2026 economia românească va resimți o stagnare sau o încetinire. Fără măsuri concrete de sprijin pentru companii, riscul de creștere a șomajului și scădere a consumului intern devine inevitabil.
Indicatorii economici pentru România semnalează o stare de epuizare, chiar dacă premierul Bolojan a anunțat pentru 2026 „o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua jumătate a anului viitor”. Totuși, activitatea de consum, sectorul construcțiilor și industria arată că economia națională va continua să resimtă aceleași presiuni din 2025. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a țării în care fabricile tradiționale se închid, șomajul crește iar consumul populației scade semnificativ. Conform manualului de economie, o criză economică se caracterizează prin scăderea consumului și creșterea șomajului, indicii fiind deja evidenți în datele actuale. De exemplu, în noiembrie 2025, consumul în România a înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului anterior. Datele oficiale indică o scădere de 4,8% a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, indicator cheie pentru activitatea de consum.
Sursa: Institutul Național de Statistică 
Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Conform datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior cu 1,2%. Totuși, sectorul a suferit scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole și animale, precum și la cele specializate și alimente, băuturi și tutun.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Volumul cifrei de afaceri din sectorul serviciilor a înregistrat o reducere în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024, atât în serie brută, cu 7,3%, cât și ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din domeniile hotelurilor și restaurantelor, serviciilor de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și industrie de jocuri de noroc, conform datelor INS. Indicatorul reflectă veniturile generate de companii în diverse domenii, fără TVA sau alte venituri non-core.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025
Sectorul industrial, unul esențial pentru economia românească, a înregistrat o reducere de 1,1% în serie brută în primele 11 luni comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform INS. Industria reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul țării și constituie un pilon major al dezvoltării economice.
În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut cu 6,1% față de luna precedentă, cauzată în principal de sectorul prelucrător și extracția mineralelor. Față de noiembrie 2024, producția a înregistrat o scădere de 2,8%, influențată de scăderi similare în aceste ramuri. În același timp, producția de energie electrică, termică și gaze naturale a crescut cu 1%. Industriei prelucrătoare i s-a înregistrat o reducere de 1%, în timp ce furnizarea de energie și extracția mineralelor a avut creșteri de 1,4% și, respectiv, 0,4%.
Construcțiile continuă să fie sectorul cel mai dinamic al economiei românești
Pe ansamblul structurilor economice ce contribuie la formarea PIB-ului, sectorul construcțiilor a avut o contribuție semnificativă în ultimele luni ale anului trecut, reprezentând 0,5%, urmat de agricultura cu 0,2%. Industria, în schimb, a avut o contribuție negativă de -0,1%. Deși în octombrie 2025 s-a înregistrat o scădere de 2% față de septembrie, sectorul construcțiilor a rămas stabil, înregistrând creșteri și în primele 10 luni ale anului. Mai mult, conform datelor INS, volumul lucrărilor de construcții a crescut față de octombrie 2024 cu 13,8% în serie brută și cu 13,3% după ajustarea sezonieră.
Creșterea șomajului, impact al măsurilor de austeritate și închiderilor de fabrici
Economia românească se află într-un moment dificil, iar majorarea ratei șomajului reflectă efectele măsurilor fiscale drastice, inflației ridicate și contextului internațional tot mai vulnerabil. În 2024, în urma închiderii mai multor unități de producție, numărul șomerilor a crescut, afectând grav PIB-ul și situația socială. La nivelul lunii noiembrie 2024, rata șomajului era de 5,7%, iar un an mai târziu a crescut la 6%. Deși creșterea nu este extremă, indicatorii economici semnalează o evoluție negativă pentru economia națională. În plus, prognozele economice ale Băncii Mondiale au fost revizuite în scădere pentru anul în curs, Europe și pentru România în particular. În 2024, creșterea economică a fost de 0,8%, comparativ cu 1,3% estimat anterior în iunie 2024 și 2,1% la începutul anului.
