Președintele Nicușor Dan a declarat că anul 2025 a fost unul de succes. Cu măsuri „dificile, dar esențiale”, guvernul a încheiat anul cu un deficit bugetar în scădere „semnificativă” comparativ cu anul precedent și chiar cu o ușoară creștere economică, așa cum a subliniat șeful statului.
„ Prioritățile anului 2025, în special după ultimele alegeri, au fost asigurarea stabilității politice și guvernamentale și necesitatea urgentă de redresare fiscală. Au fost măsuri dure, obligatorii pentru implementare într-un interval foarte scurt, iar aceste strategii, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele anticipate. România a încheiat anul 2025 cu o reducere accentuată a deficitului și cu o creștere economică moderată”, a explicat Nicușor Dan.
Totuși, nu este clar care a fost nivelul deficitului bugetar la finalul anului 2025. Datele disponibile în prezent indică un deficit la 11 luni din an de 6,3% din PIB, în reducere față de 7,15% din PIB, în aceeași perioadă a anului 2024. 
Creșterea economică a României, conform datelor oficiale, a fost de aproximativ 1% în 2025. Este o evoluție în limita de eroare, chiar dacă economiștii vorbesc deja de o recesiune, iar unii analizează o criză economică de amploare care ar putea manifesta mai ales în 2026.
Ce reprezintă o criză economică?
O criză economică, conform manualelor de economie, se caracterizează prin scăderea consumului și creșterea ratelor șomajului. În esență, persoanele își pierd locurile de muncă și nu mai dispun de fonduri pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor. Acest fenomen already se observă în România, chiar și în contextul creșterii economice anunțate de conducerea țării.
De exemplu, în noiembrie 2024, rata șomajului conform metodologiei BIM, calculată de INS, era de 5,7%. În noiembrie 2025, această rată a crescut la 6%. Nu este o majorare drastică, însă reprezintă un semn de răcire economică, devenind unul dintre indicatorii înregistrării unei încetiniri a activității economice.
În plus, consumul în România a consemnat o scădere în noiembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică evidențiază o reducere cu aproape 5% a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, indicatorul principal pentru nivelul de consum.
La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a celebrat succesul
Președintele afirmă însă că anul 2025 a fost unul de reușite și de perspective favorabile pentru redresare economică.
„Reformele administrative și fiscale inițiate anul trecut vor întări statul, iar acest efort combinat, implicând cetățenii, sectorul privat și instituțiile publice, trebuie valorificat prin politici publice care să sprijine relansarea economică. Acesta este unul dintre obiectivele pentru anii 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca mine că doar o situație internă solidă, previzibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în actualul context”, a menționat președintele.
Economiștii au avertizat încă de la anunțarea măsurilor de austeritate că acestea vor frâna economia sau vor adânci răcirea deja existentă. În plus, guvernul condus de Bolojan are abordare diferită față de recomandările de specialitate, care indică în perioadele de creștere economică aplicarea măsurilor de austeritate fiscală. În contrast, în perioadele de desacelare economică, precum cea actuală, este necesară o investiție în consumul intern și în proiecte publice pentru a tempera efectele crizei.
