Noul centru, operational din ianuarie, va funcționa alături de o facilități similare din Rzeszów, Polonia, pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările vecine cu Ucraina continuă să se extindă, conform informațiilor de pe Cepa.org.
În același timp, o bază militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va amplifica prezența alianței în Marea Neagră, zonă în mod tradițional controlată de Rusia. Aceasta va putea găzdui până la 10.000 de militari până în 2030, reafirmând poziția strategică a Bucureștiului ca membru activ al NATO.
Dezvoltarea capacităților defensive ale României survine în contextul noii strategii a Washingtonului pentru securitatea europeană, care presupune ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare în apărarea proprie, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA a anunțat retragerea a aproximativ 700 de militari din România, însă alte 1.000 au rămas în misiune. 
Planurile militare ale României sunt ambițioase, deși nu ating amploarea programului de înzestrare al Poloniei. De exemplu, baza Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa.
Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o majorare a bugetului ministerului în 2026, pentru a răspunde agravării situației de securitate din regiune, țara având frecvent incursiuni ale rachetelor și drone rusești. El propune 2,7% din PIB, comparativ cu 2,3% în 2025. Având cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, orice creștere va trebui să fie planificată cu atenție pentru menținerea echilibrului fiscal.
Coridorul Dunării, „gura de oxigen a Kievului”
Rolul României ca centru logistic esențial al NATO o integrează în rețeaua strategică economică și de aprovizionare, în special prin dezvoltarea Coridorului Dunării, care utilizează porturi situate pe ambele părți ale graniței comune dintre Ucraina și România. Această rută a devenit vitală pentru susținerea exporturilor ucrainene.
De la invazia totală a Rusiei în Ucraina, în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategic și economic pentru Kiev, fiind folosit pentru exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Această dezvoltare evidențiază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod esențial în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea ca și canal comercial și instrument pentru contracararea perturbărilor generate de Rusia asupra rutelor comerciale din Marea Neagră.
În contextul războiului hibrid al Moscovei, care vizează destabilizarea alianței atlantice și incursiuni în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, declarația Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a declanșat nemulțumiri de ambele fronturi ale Atlanticului.
Totuși, Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la aerodromul Mihail Kogălniceanu.
Aceste măsuri sunt conforme cu pasul înapoi făcut de SUA, invitând NATO-ul european să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
Înființarea noii facilități va întări capacitatea NATO, permițând intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina și contracararea influenței Rusiei. De asemenea, conferă României un rol central în viitorul alianței.
Fuad Shahbazov este un analist politic specializat în securitate regională în zona eurasiatică.
