Conform declarațiilor oficialilor americani, tratamentul comercial dintre UE și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) le-ar oferi în mod practic producătorilor europeni un avantaj exclusiv pe piața sud-americană pentru produse precum prosciutto di Parma, brânzeturi feta sau șampanie, în timp ce fermierii și procesatorii americani ar fi excluși de la competiție corectă. „Este o încercare evidentă de a limita competiția și oportunitățile de export pentru furnizorii din afara UE de a comercializa în mod echitabil pe această piață extinsă de produse lactate și carne procesată”, a afirmat un oficial american implicat în negocieri.
Un acord negociat timp de 25 de ani, dar încă disputat
Acordul UE-Mercosur, aflat în ultimul stadiu de semnare după peste două decenii de discuții, ar reduce majoritatea taxelor vamale pentru o piață de peste 700 de milioane de consumatori și ar crea una dintre cele mai extinse zone de liber schimb din lume. Susținătorii tratatul susțin că va impulsiona exporturile europene de automobile, vinuri și produse lactate și va întări relațiile comerciale externe ale uniunii europene, într-un context global tot mai protecționist.
Cu toate acestea, acordul a fost primit cu critici atât din interiorul UE, cât și din partea unor parteneri internaționali. În Franța, Polonia și alte state membre au apărut opoziții politice, iar fermierii europeni au protestat, temându-se că produsele sud-americane, realizate cu norme mai puțin restrictive și costuri de producție mai mici, vor submina agricultura locală. 
Perspectiva americană și impactul global
Criticile SUA apar într-un context de tensiuni comerciale transatlantice tot mai accentuate. Pe de o parte, administrația Trump continuă strategia de protejare a fermierilor americani, iar pe de altă parte încearcă să limiteze influența UE pe piețele internaționale în creștere. Acuzând blocul comunitar de crearea unui „monopol” în cadrul Mercosur, SUA marchează un nou front în competiția economică globală.
Acordul trebuie încă să fie ratificat de Parlamentul European pentru a avea efecte juridice, iar discuțiile privind protecțiile pentru sectoarele sensibile, normele de mediu și mecanismele de verificare continuă. În ciuda opozițiilor, Bruxelles-ul speră ca acest pact să devină un exemplu de cooperare comercială echilibrată și să întărească autonomia strategică a Uniunii Europene într-o lume divizată între interese protecționiste și nevoia de deschidere economică.
