Economistul Cristian Socol avertizează, printr-o postare pe forumurile de specialitate, că reducerea deficitului bugetar din anul 2025 față de 2024 s-a realizat prin diminuarea investițiilor planificate, nu prin creșterea eficienței financiare. Anomalia semnalată de expert a fost evidențiată de publicația Gândul în urmă cu trei săptămâni.
Deficitul bugetar a scăzut, după 11 luni din 2025, cu 0,7% din PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă analiza cifrelor din execuția bugetară relevă că principalele cheltuieli diminuate au fost cele destinate investițiilor, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil. În prezent, Cristian Socol contestă „realizarea” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar a fost rezultatul nerealizării investițiilor planificate.
„Propaganda privind deficitul pare nejustificat, dat fiind că scăderea provine din nerealizarea investițiilor stabilite! În plus, dacă se iau în calcul înghețarea salariilor și pensiilor și creșterea taxelor, atunci argumentul „salvatorului” devine și mai fals.”
Potrivit expertului, execuția bugetară pentru 2025 indică investiții publice realizate în valoare de 137 miliarde de lei, cu o reducere de 12 miliarde de lei față de alocarea inițială de 149 miliarde de lei. Această țintă de investiții a fost menținută și la primele și cele de la sfârșitul lunii noiembrie. Socol subliniază că Guvernul a ales să nu efectueze investițiile din fondurile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere.
„Diferența este că reducerea deficitului s-a făcut prin reevaluarea investițiilor planificate. Astfel, execuția indică investiții publice de 137 miliarde de lei, cu 12 miliarde mai puțin decât alocarea de 149 miliarde, menținută și la primele și la cele de la sfârșitul lunii noiembrie, evitând astfel probleme legate de programarea bugetară.”
De asemenea, Cristian Socol evidențiază faptul că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 miliarde de lei inferior celui din 2024, în condițiile în care investițiile în valoare de 13 miliarde de lei nu au fost realizate, iar taxe precum TVA-ul și accizele au dus inflația la un nivel record de 10%. Mai mult, economistul subliniază că menținerea salariilor și pensiilor îngheațate a crescut povara asupra românilor cu venituri mici și a clasei medii.
„De asemenea, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde de lei mai mic decât cel din anul precedent (146,1 miliarde față de 152,5 miliarde lei în 2024), în condițiile în care investițiile de 13 miliarde de lei nu au fost realizate, iar măsurile fiscale au condus la creșterea inflației la 10%. Menținerea salariilor și pensiilor îngreunează și mai mult situația celor cu venituri reduse și a celor din clasa de mijloc.”
Analiza Gândul despre reducerea deficitului bugetar sub conducerea Bolojan
Studiul realizat de publicație cu trei săptămâni în urmă indică același fenomen: reducerea deficitului s-a făcut în principal prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor pentru proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6%, de la 54 miliarde la 51 miliarde de lei, iar subvențiile au înregistrat o reducere, odată cu eliminarea plafonării energiei, care a costat aproximativ 4 miliarde de lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 38%, un plus de 14 miliarde de lei față de 2024, pentru acoperirea datoriei publice.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Reducerea deficitului a fost realizată prin reducerea investițiilor și amânarea cheltuielilor, în timp ce dobânzile au crescut semnificativ. Veniturile destinate plății datoriei sunt, astfel, puse în pericol în viitor.
Nicușor Dan afirmă că 2025 a fost un an de succes, dar semnele de criză devin tot mai evidente. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere semnificativă a deficitului și o creștere economică ușoară.” Între timp, indicii unei crize majore încep să se contureze pentru anul 2026. Care sunt principalele semnale?
