În contextul unei crize economice și în contrast cu alte țări europene, precum Ungaria, care are buget aprobat din iunie 2025, România încă nu a adoptat bugetul de stat pentru 2026. Premierul Ilie Bolojan a declarat că documentul va fi aprobat până la sfârșitul lunii februarie. Am discutat cu doi specialiști în economie pentru a afla dacă această întârziere are impact asupra țării și care sunt modelele aplicate de alte state în elaborarea propriilor bugete. De asemenea, am analizat motivele întârzierii și dacă factorii politici au o influență în această situație. Amândoi economiștii au fost de acord că, indiferent de structura bugetului pentru 2026, reforma administrației publice este esențială pentru reducerea deficitului extrem de mare, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, și pentru a ieși din ciclul vicios al datoriilor externe și împrumuturilor cu dobânzi mari.
Referitor la bugetul de stat, premierul Ilie Bolojan a confirmat că acesta va fi finalizat până la sfârșitul lunii februarie, având în vedere consultări cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Se previzionează adoptarea bugetului până la sfârșitul lunii februarie. Totuși, acest proces depinde de discuțiile din Parlament, care vor influența timpul final de aprobare. Îmi doresc ca acesta să fie aprobat cât mai rapid”, a menționat premierul marți la TVR 1.
Premierul a evidențiat faptul că volumul investițiilor alocate pentru anul în curs va fi în principal influențat de absorbția fondurilor europene.
O oportunitate neașteptată: „Vom avea la dispoziție încă 15 miliarde de lei”
Conform analistului economic Adrian Negrescu, anunțul ministrului de Finanțe despre un deficit de doar 7,7% la finalul anului 2025 reprezintă un aspect favorabil, însă trebuie analizat în contextul exercițiului bugetar pentru 2026. De asemenea, întârzirea elaborării bugetului aduce un beneficiu temporar, permițând dispoziția a încă 15 miliarde de lei. Totuși, proiecția pentru 2026 trebuie să fie realistă, avertizează expertul.
Sursa foto: GÂNDUL LIVE
- Recent, am primit o suflare de ajutor financiar neașteptat,după anunțul ministrului Nazare, conform căruia deficitul bugetar pentru finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub estimarea inițială de 8,4%. Aceasta permite dispoziția a încă 15 miliarde de lei în bugetul pentru 2026, o sumă considerabilă în raport cu volumul de cheltuieli planificate pentru anul viitor.
Bolojan trebuie să implementeze cu adevărat reformele administrației publice
Adrian Negrescu a remarcat că bugetul pentru acest an trebuie să includă reforma administrativă mult anunțată, deoarece fără reducerea cheltuielilor, deficitul va rămâne ridicat, generând noi împrumuturi și costuri suplimentare cu dobânzi.
- De ce nu este încă promulgată legea bugetului? Pentru că răspunderea pentru pachetul privind reforma administrației publice și măsurile pentru mediul de afaceri a fost preluată de premierul Bolojan, conducând la așteptarea adoptării rapide în Parlament, care însă depinde de decizia legislativului. Se speră ca acest proces să se finalizeze în cel mai scurt timp posibil.
- Guvernul a așteptat să observe și rezultatele în ceea ce privește plățile dividendelor de către companii, în contextul creșterii impozitului la dividend la 16%, de la 10%, începând cu 2026. În acest mod, guvernul intenționează să înregistreze venituri record din dividende, care vor ajunge la nivelurile celor din ultimele două decenii, pentru a evalua impactul asupra deficitului.
- Se consideră că bugetul va fi aprobat cu siguranță, fiind un fel de măsură temporară, deoarece multe dintre cheltuieli sunt planificate, dar rămân neocupate, iar posturile bugetare vor fi reduse din cauza tăierilor și reorganizărilor.
„”De unde trebuie să se taie“
Analistul economic subliniază că reforma administrației reprezintă o necesitate și trebuie implementată pentru a evita perpetuarea unui ciclu vicios al datoriilor și împrumuturilor.
- De undeva trebuie să pornească reducerea cheltuielilor, iar reforma administrației locale este fundamentală. Fără această măsură, vom ajunge din nou la împrumuturi și la un deficit tot mai mare. În prezent, România are un buget de aproximativ 400 de miliarde de euro, iar datoria externă a crescut cu încă 50 de miliarde de euro pentru a acoperi obligațiile statului.
- Se dorește ca măsurile de reducere a cheltuielilor din sectorul public să fie aprobate în Parlament și să fie implementate, pentru a construi un buget realist, în concordanță cu ținta de deficit de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027.
- Legea bugetului pentru 2026 va fi un indicator important privind disponibilitatea pentru reforme, deoarece creșterea impozitelor ar putea conduce la recesiune. Doar o reformă profundă a administrației, reducerea evaziunii fiscale și stimularea economiei pot ajuta la atingerea pragului de deficit, explică expertul.
Bolojan le propune autorităților să optimizeze cheltuielile
Întârzierea adoptării bugetului se datorează și intenției Guvernului de a crește veniturile statului din dividende. Adrian Negrescu apreciază că aceste încasări vor fi fără precedent în ultimele două decenii. În plus, autoritățile locale vor fi strict controlate economic în această perioadă.
„Aprobarea târzie a bugetului, paradoxal, avantajează Guvernul Bolojan, deoarece impune autorităților să cheltuiască în limite foarte precise în aceste luni până la finalizarea bugetului de stat. Cu cât întârzie mai mult, cu atât se reduc cheltuielile publice, inclusiv cele ale primăriilor, în condițiile în care legea limitează utilizarea fondurilor alocate pentru 2026. Astfel, această amânare devine o măsură de austeritate,” a explicat expertul.
„Chiar dacă bugetul este aprobat abia în februarie, nu reprezintă o situație normală, însă situația bugetară actuală și deficitul de 7,7% sunt cele mai ridicate în UE. În aceste condiții, politicile de austeritate și măsurile de ajustare trebuie analizate cu atenție”, a adăugat analistul.
Adrian Codîrlașu: Legile din anul precedent sunt aplicate încă
Președintele CFA, Adrian Codîrlașu, consideră că întârzierea aprobării bugetului nu prezintă riscuri majore, însă nici nu aduce beneficii semnificative, cu excepția unui anumit control al cheltuielilor.
În cazul în care nu s-ar avea buget pentru un an, s-ar aplica prevederile celui anterior, de anul trecut, care era mai restrictiv. Menținerea bugetului din anul precedent, mai strict, este o variantă mai sigură. Nu cred că problema este depunerea bugetului, mai ales dacă se aprobă mai târziu, fiindcă se aplică bugetul din 2025, care a presupus cheltuieli mai mici. Legea actuală impune taxe, iar problema o reprezintă cheltuielile, iar dacă nu se apropie un alt buget, se vor aplica prevederile legii din anul trecut. După opinia mea, menținerea bugetului anterior este benefică pentru controlul cheltuielilor și nu ne afectează în mod negativ.
”Unele obstacole în aplicarea măsurilor de reformă
Adrian Codîrlașu afirmă că măsurile de reformă, în special cele privind administrația locală, întâmpină opoziție serioasă. Se declară pesimist față de finalizarea acestora în anul 2026.
- Pare că nu există voință politică pentru implementarea acestor măsuri. În loc să fie sprijinite, se pare că cineva le blochează.Există opoziții din partea anumitor actori politici, iar acest lucru a adus blocaje în procesul de reformare.Se pare că aceste obstacole vor împiedica implementarea efectivă a reformelor anunțate în 2026, iar personal sunt pesimist în privința evoluției.
RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI
Analiza care contestă măsurile lui Bolojan: modul în care austeritatea a afectat vulnerabilii – „O politică extrem de perversă”
Specialistul BNR, privind reducerea de 10% în administrație: „Este insuficientă”. Criticile privind situația economică a României comparativ cu perioada Ceaușescu
