Guvernul condus de Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, sub ținta oficială de 8,4%. Astfel, se anticipează o reducere de 0,7 puncte procentuale a PIB-ului pentru anul 2025, oferind un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, conform documentelor consultate de Gândul, este apariția unor venituri de 10 miliarde de lei – aproximativ 2 miliarde de euro – provenite din fonduri PNRR încasate din granturi. În realitate, România nu a primit fonduri PNRR în decembrie, iar în 2025, alocările din PNRR au scăzut cu 7 miliarde de euro. Cum se justifică această diferență?
O parte din cei 7 miliarde de euro împrumutați din PNRR – ulterior pierduți – ar fi trebuit să fie reflectați în cheltuielile statului. Când aceste fonduri trec de la PNRR la fondurile de coeziune prin granturi, în buget se vor regăsi atât venituri, cât și cheltuieli, impactul fiind, în mod firesc, neutru.
Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, a realizat, prin pierderea fondurilor din PNRR, o reducere contabilă a deficitului bugetar pentru 2025, în valoare de 10 miliarde de lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB.
Practic, la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, încasările totale se ridică la 12,99 miliarde de lei.
Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025
Pentru aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, încasările sunt de 22,93 miliarde de lei.
Execuția bugetului național în perioada ianuarie-decembrie 2025
O întrebare crucială rămâne: atunci când Guvernul Bolojan a realizat rectificarea bugetară, a majorat ținta de deficit și a păstrat-o la 8,4% din PIB, a fost de acord că pierderile din PNRR vor artificial reduce deficitul pentru 2025?
Cronologia „manevrelor” bugetare
La 23 iunie 2025, când Bolojan a preluat funcția de premier, a început o campanie alarmistă despre „dezastrul economic” al României: incapacitate de plată, deficit bugetar crescut, criză economică. Soluțiile propuse? Concedieri în masă, reduceri de salarii, majorări de taxe.
Guvernul Bolojan a majorat, în prima rectificare, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, urmând să implementeze măsuri dure de austeritate pentru pensionari, persoane cu venituri reduse și persoane cu handicap.
Această cifră de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare, la sfârșitul lui noiembrie.
Mai mult, Guvernul Bolojan a păstrat și ținta de investiții publice de 149 miliarde lei, deși execuția a fost de doar 137 miliarde lei, cu o diferență de 12 miliarde de lei.
Se știa că deficitul poate scădea dacă fondurile pierdute din PNRR sunt relocate la granturi din fonduri de coeziune?
La 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța finalizarea negocierilor pentru PNRR, precizând că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi transferați de la împrumuturile din PNRR la componenta de granturi, înregistrate atât la venituri, cât și la cheltuieli în buget.
Sumele transferate și de la împrumuturile PNRR la granturi și fonduri de coeziune au fost mai mari decât cele inițiale.
Din acel moment, a devenit clar că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și ca venituri, conform principiului neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fondurile nerambursabile.
La 3 septembrie, ministrul Pîslaru anunța acceptarea transferului sumelor și proiectelor de la împrumuturi la granturi și finanțări din fonduri UE de coeziune.
Prima rectificare bugetară a avut loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit a fost majorată la 8,4%, chiar dacă, în teorie, deficitul bugetar urma să scadă semnificativ dacă sumele cheltuite din fonduri europene, chiar și sub forma unui împrumut, erau trecute și ca venituri.
„Surpriza” deficitului de 7,7% din PIB
O „surpriză” aparentă a fost anunțată în ultimele zile, când Bolojan s-a laudat cu reducerea deficitului pentru 2025 la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB.
Dacă adăugăm aproximativ 0,5% din PIB la 7,7%, ajungem la 8,25% din PIB, comparabil cu deficitul din 2024, care a fost de 8,65% din PIB.
Se nasc, astfel, întrebări privind economiile și creșterea veniturilor din majorările de impozite și taxe, înghețarea salariilor și pensiilor, măsurile de austeritate care, conform datelor, n-au avut efecte semnificative asupra economiei.
Din contră, execuția indică că principalele economii au fost realizate în domeniul investițiilor de capital din bugetul de stat.
„Eroare” în execuția bugetară pe bandă
Având aceste informații, guvernul Bolojan putea estima un deficit apropiat de 7,7% din PIB dacă nu ar fi „omis” transferul fondurilor din fonduri europene în venituri.
O întrebare importantă este și: Cât au costat dobanzi mai mari în ultimele luni, din cauza asumării unui deficit de 8,4%? Pentru că, dacă deficitul fusese planificat la 7,7%, dobânzile plătite ar fi fost mai mici datorită unui risc mai redus.
Costurile imaginei „eroului de sacrificiu” a lui Bolojan pentru România
De la începutul mandatului, Bolojan a adoptat un discurs de „erou al sacrificiului”, prezentându-se ca salvator, riscând popularitatea pentru a evita un „dezastru economic”.
Însă, cifrele indică o manevră contabilă și un discurs alarmist, ce ascund realitatea situației economice a țării.
FOTO: Mediafax/Envato
Aspecte relevante despre evoluțiile bugetare și deciziile politice:
- Bolojan va aproba bugetul pentru 2026 chiar și fără decizia CCR referitoare la pensiile magistraților: „Bugetul trebuie adoptat în condițiile posibile”
- Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, critică „manipularea deficitului”: „Nu pot să cred că există analfabetism bugetar”
- Ilie Bolojan amână decizia pentru reforma administrației publice locale și centrale până în februarie
