Bulgaria deține unele dintre cele mai accesibile tarife la energie electrică pentru gospodării din Europa. În contrast, în ultimii 10 ani, România a înregistrat o scădere de peste 20% în producția de energie, fiind o situație unică la nivel european. Ca rezultat, creșterea abruptă a tarifelor din ultimii ani a determinat cetățenii români să suporte cele mai ridicate facturi din continent. La aceste costuri ridicate a contribuit și liberalizarea turbulentă a sectorului energetic, care a favorizat anumite firme din sistem, precum și lipsa investițiilor în infrastructura energetică.
Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai mici tarife pentru energie electrică din Europa. Ministrul Energiei din Bulgaria, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa păstrează poziția de lider printre cele mai ieftine state europene în domeniul electricității.
Bulgaria și Ungaria se laudă cu tarife foarte mici la electricitate
Costurile energiei electrice pentru familii din Bulgaria se situează printre cele mai mici din Europa, concurând doar cu Malta și Ungaria. „Comparativ cu Germania, Belgia și Danemarca, tarifele noastre la energie sunt de aproximativ patru ori mai mici”, a spus ministrul Stankov, evidențiind poziția favorabilă a Bulgariei, în ciuda crizei politice și manifestațiilor din Sofia, care au dus la înlocuirea Guvernului, odată cu demisia prim-ministrului Jeliazkov, la finalul anului 2025, precum și a președintelui Rumen Radev, pe 20 ianuarie.
Proteste în Bulgaria. Fotografie: Twitter Petinka98.
Analizând creșterile de tarif în diferite perioade administrative, Stankov a remarcat că, în mandatul actual al guvernului de la Sofia, costurile pentru energie electrică au urcat cu doar 2,58%, în timp ce în perioada mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, avansul cumulativ a fost de 12,2%.
El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Uniunea Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost implementate, facturile gospodăriilor ar fi crescut cu 61% până în decembrie. De exemplu, o familie plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro), iar acum ar plăti 320 de leva (aproximativ 163 euro).
Referitor la centralele pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a precizat că, potrivit Planului de recuperare și reziliență aprobat de Vassilev, aceste unități trebuiau să își înceteze activitatea în acea iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10.000 de locuri de muncă directe și peste 40.000 indirecte. Datorită renegocierilor, aceste centrale continuă să funcționeze, menținând locurile de muncă și aprovizionarea cu energie.
Cum a ajuns România una dintre cele mai costisitoare piețe energetice din Europa
- Din păcate, România se află în topul statelor cu cele mai mari tarife energice din Europa, odată cu liberalizarea pieței de energie în perioada 2020-2021, ocupând constant poziții fruntașe, uneori chiar primul loc. La costurile ridicate contribuie mai mulți factori.
- De asemenea, Bucureștiul este capitala cu cele mai ridicate tarife electrice raportate la puterea de cumpărare, printre cele 33 de capitale europene.
1. Închiderea mai multor unități de producție decât cele inaugurate
În ultimul deceniu, în timp ce majoritatea statelor europene au investit semnificativ în dezvoltarea sectorului energetic, România a adoptat o politică de închidere în serie a unităților de producție. Noile instalații nu au reușit să compenseze reducerea celor existente.
2. Lipsa investițiilor
- Rezultatul este că România a devenit una dintre cele mai costisitoare piețe energetice din Europa, un factor fiind chiar lipsa de investiții în infrastructură, deși companiile de stat din domeniu au înregistrat profituri importante pe fondul creșterii tarifelor, iar creșterea prețurilor a fost alimentată și de această lipsă de capital pentru modernizare.
3. Liberalizarea haotică și preferențială a sectorului, favorizând anumite companii (detalii aici)
- În 2015, tariful spot al energiei pe piața din România era de 36,39 euro/MWh, fiind una dintre cele mai accesibile din Europa. În 2025, media tarifului a crescut la 108 euro/MWh, România fiind printre cele mai costisitoare piețe din continent.
- De asemenea, odată cu apropierea iernii, țara continuă să înregistreze acest record negativ, importul de energie fiind una dintre cele trei principale surse pentru acoperirea necesarului intern.
Lipsa investițiilor a determinat pierderea a 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, un record național
Principalul motiv al tarifelor ridicate este insuficiența investiților majore în infrastructură, necesare pentru menținerea unui flux constant de energie.
Sursa foto: Pexels
Conform portalului energy-charts.info, susținut de Institutul Fraunhofer pentru Sisteme Energetice Solare, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au dezvoltat noi capacități de producție energetice. De exemplu, Franța a crescut cu 35% și s-a impus ca cel mai mare exportator mondial de electricitate. Polonia, Ungaria, Germania și Austria au intensificat investițiile în sector.
România, în schimb, și-a închis termocentralele pe cărbune. Datele energy-charts.info indică o pierdere de 24% a capacității de producție între 2015 și 2025, fiind un record negativ național. Astfel, de la 23 GW, capacitatea de energie a României a scăzut la 17,4 GW.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
- Liberalizarea sectorului energetic, cauza principală a crizei economice. „Vaca de muls” a României a îmbogățit anumite grupări de interes. Economist: Liberalizarea reprezintă o soluție, dar a fost gestionată defectuos
