Michael Schöllhorn, CEO Airbus Defence and Space, a evidențiat faptul că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ în domeniul „apărării active în spațiu”. Aceasta se referă la capacitatea de a proteja și de a reacționa la amenințările care vizează sateliții și infrastructura orbitală. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, spațiul devine crucial pentru activități de intelligence, supraveghere, recunoaștere și comunicații securizate, fiind deja o prioritate în strategia de reînarmare a Uniunii Europene, conform Euronews.
Principalele motive ale dificultăților din Europa
Potrivit lui Schöllhorn, unul dintre principalelor motive ale întârzierii este lipsa unor investiții continue de-a lungul decadelor. Aceasta se datorează și subestimării importanței strategice a spațiului cosmic. În prezent, bugetele europene sunt mult mai reduse comparativ cu cele ale Statelor Unite. Chiar și în contextul recentelor eforturi de reînarmare, SUA alocă de mai multe ori mai multe fonduri decât Uniunea Europeană, fără a include programele clasificate.
De exemplu, Germania a anunțat un plan de investiții de 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorii ani, dintre care 35 de miliarde sunt destinate dezvoltării capacităților militare spațiale. La nivel european, Comisia intenționează să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro până în 2030.
Pentru a diminua fragmentarea, Airbus, Leonardo și Thales au încheiat un parteneriat pentru consolidarea activităților spațiale într-o entitate europeană de amploare. Cu toate acestea, chiar și cu această inițiativă, noua organizație ar fi abia al patrulea jucător mondial, după companii precum Lockheed Martin, SpaceX și Boeing.
Schöllhorn rămâne optimist și afirmă că Europa poate realiza un „salt cuantic” în capacitățile spațiale până la finalul acestei decade, cu condiția ca autoritățile să ofere industrieului programe clare și aplicabile rapid, evitând planurile vagi și birocratice.
IRIS² și lecția Starlink
Un exemplu de eșec, conform lui, este proiectul IRIS², constelația europeană de sateliți. Aceasta are rolul de a fi alternativă la Starlink, sistemul dezvoltate de Elon Musk. Aprobat în 2024, IRIS² nu va deveni operațional înainte de 2029, în timp ce Starlink utilizează deja cea de-a treia generație tehnologică.
Schöllhorn critică abordarea Uniunii Europene, considerând că este prea ambițioasă și nerealistă. În loc să pornească de la capacitățile existente și să construiască progresiv, Europa a încercat să realizeze un salt mare, pierzând timp valoros în proces.
În concluzie, liderul Airbus Defence and Space avertizează că reglementările învechite și birocrația excesivă pot afecta grav orice ambiție europeană în domeniul spațial. Într-o lume cu competiție tehnologică intensă, planurile majore care nu pot fi implementate rapid devin inutile.
