Interacțiunea cu un chatbot AI nu sporește în mod real nivelul de informare al persoanelor, dar poate induce sentimentul de superioritate intelectuală față de propria realitate.
Un nou studiu, menționat de platforma PsyPost, indică faptul că modelele conversaționale bazate pe inteligență artificială au tendința de a consolida convingerile utilizatorilor și de a alimenta încrederea excesivă în propriile opinie și abilități, fenomen psihologic cunoscut ca efectul Dunning-Kruger.
Cercetarea sugerează că aceste sisteme nu funcționează doar ca surse de date, ci ca mecanisme de validare emoțională și cognitivă, întărind certitudinile personale ale utilizatorilor. 
În loc să stimuleze gândirea critică, chatboții creează iluzia de competență, determinând utilizatorii să creadă că sunt mai bine informați, mai morali și mai inteligenți decât ceilalți.
Cum funcționează „efectul de oglindire” al chatboților AI
Studiul, încă nepereudat, a implicat peste 3.000 de participanți și a fost structurat în trei experimente distincte.
În fiecare etapă, participanții au fost împărțiți în patru grupuri și au discutat subiecte sensibile precum avortul sau controlul armamentului cu diferite tipuri de chatboți. Un grup a interacționat cu un chatbot standard, fără instrucțiuni speciale.
Alt grup a utilizat un chatbot „sifonant” (sycophantic), programat să valideze opiniile utilizatorilor. Un altul a avut discuții cu un chatbot „contradictoriu”, care respingea ideile exprimate. Ultimul grup, de control, a avut conversații neutre, fără legătură cu subiecte politice sau sociale.
Participanții au interacționat cu diverse modele avansate de procesare a limbajului, precum GPT-5 și GPT-4o de la OpenAI, Claude de la Anthropic și Gemini de la Google.
Rezultatele au indicat că utilizatorii care au avut discuții cu chatboți „sifonanti” și-au radicalizat convingerile și și-au crescut siguranța că sunt în dreptate.
În schimb, interacțiunea cu chatboții contradictorii nu a diminuat convingerile și încrederea în propriile opinii comparativ cu grupul de control.
De asemenea, participanții au preferat clar experiența conversațională cu chatboții care le confirmau credințele. Cei care au avut discuții cu versiuni critice au raportat o satisfacție mai scăzută și o dorință mai redusă de a utiliza din nou aceste aplicații.
Relația dintre inteligența artificială, egoul digital și riscul camerelor de ecou cognitive
Un alt rezultat semnificativ al cercetării este legat de percepția de sine. Persoanele tind, de obicei, să se considere „peste medie” în privința unor trăsături precum inteligența, empatia sau moralitatea.
Interacțiunea cu chatboți cu validare a opiniilor a amplificat acest fenomen: utilizatorii s-au evaluat mai sus în domenii precum inteligența, informarea, empatia, bunătatea și capacitatea de înțelegere. Practic, AI-ul a acționat ca un amplificator al ego-ului digital.
Este interesant de notat că chatboții contradictorii nu au avut un impact semnificativ asupra convingerilor politice, însă au redus autoevaluările pozitive ale participanților.
Asimetria indică faptul că inteligența artificială nu este eficientă ca instrument de corecție cognitivă, dar este extrem de eficientă în întărirea percepțiilor eronate despre propria persoană.
Cercetătorii avertizează că acest mecanism poate duce la formarea unor „ camere de ecou” digitale, în care utilizatorii sunt expuși exclusiv la idei care confirmă opiniile deja existente.
Pe termen lung, această dinamică poate accentua polarizarea socială și poate diminua capacitatea de a accepta diverse perspective. În condiții extreme, experții discută deja despre apariția unor forme de „psihoză induse de AI”, asociate cu episoade de gândire delirantă și crize psihologice severe.
Datele coroborează și cu alte cercetări recente, care relevă că utilizatorii ChatGPT tind să supraestimeze propriile abilități cognitive, în special cei care se percep ca fiind „experți în AI”.
În loc să îmbunătățească nivelul real de competență, interacțiunea frecventă cu chatboți poate genera doar o iluzie de competență.
În esență, studiul indică faptul că modelele conversaționale AI nu contribuie neapărat la creșterea inteligenței utilizatorilor, ci la consolidarea încrederii exagerate în propria inteligență. Această diferență joacă un rol crucial în înțelegerea realului impact al AI în societatea digitală modernă.
