În ziua în care România a intrat oficial în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că țara revine deja pe drumul cel bun. În timp ce premierul Bolojan promite o perioadă de prosperitate din a doua jumătate a anului.
„România menține o creștere de 0,6% în 2025 și revin în traiectoria pozitivă, în ciuda iresponsabilităților bugetare din anii anteriori. Cetățenii au nevoie de stabilitate și de acțiuni concrete, nu de alarmisme false”, scrie Alexandru Nazare pe platforma sa de comunicare.
„Este evident că economia României continuă să se dezvolte”
Ministrul Finanțelor afirmă că datele indică o creștere „modestă, dar reală” a economiei. 
„Am analizat cu atenție informațiile publicate astăzi de INS și monitorizăm în mod constant diferite perspective ale interpretării acestora în spațiul public.”
Ce relevă, de fapt, datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor implementate anul trecut, precum și o creștere reală a economiei naționale. O creștere modestă, dar autentică – acesta este mesajul real pentru populație, nu alarmismele false propagate în spațiul public, fără o analiză completă a datelor și a contextului.
Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda provocărilor din anul trecut – este clar că economia țării continuă să avanseze. Această evoluție se datorează, așa cum am menționat anterior, unui management eficient al finanțelor publice și unui mediu de afaceri onest, care a continuat să performeze chiar și în condiții dificile.
Mai mult, economia României va înregistra o creștere și în 2026, cel puțin cu 1%. Aceasta este atât prognoza oficială, cât și estimările principalelor organisme internaționale – FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Este timpul să avem și noi mai multă încredere în potențialul intern al țării, mai ales în contextul în care partenerii internaționali manifestă aceeași perspectivă”, precizează Nazare.
„România nu se află într-o criză economică”
El susține că țara este departe de scenariile pesimiste.
„Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aproximativ –0,1% în trimestrul al treilea și -1,9% în ultimele trei luni, fenomen corelat cu ajustări normale: companii care și-au vândut stocurile, consum mai rezervat, corecții după ani de creștere accelerată a consumului.”
Dar România nu se află într-o stare de criză economică. Definiția statistică publicată astăzi indică două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier, însă nu reprezintă un verdict asupra stării generale a economiei. O recesiune adevărată implică deteriorare generalizată – creșterea șomajului, scăderea semnificativă a producției, prăbușirea investițiilor. Datele curente nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă.
Astfel, în comparație cu informațiile alarmiste răspândite rapid, trebuie să evidențiem că România este departe de cele mai pesimiste scenarii. Toate datele prezentate astăzi reflectă rezultatele unei ajustări naturale a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul de deviere bugetară prelungită.
În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute simultan cu deteriorarea accentuată a echilibrelor fiscale, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu a fost sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Datele INS indică scăderi ale PIB-ului în primele două trimestre ale anului 2024, cu -0,4% și -0,4%, comparativ cu trimestrele anterioare”, adaugă ministrul Finanțelor.
„Cetățenii nu au nevoie de panică și alarmisme false”
Alexandru Nazare afirmă că economia continuă să evolueze, susținută de investiții.
„Am trecut cu toții printr-un an de corecții esențiale, iar alternativa reală la măsurile implementate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România putea pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat dificultăți în plata salariilor, pensiilor sau riscul ca mii de persoane să își piardă locurile de muncă. Am evitat în mod explicit această situație, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul țării și protejând fondurile europene, precum și creând premisele pentru o creștere sănătoasă, bazată pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv.”
În același timp, se evidențiază că:
- Investițiile continuă să crească susținut, având ca pilon central investițiile publice, care în 2025 au atins un record istoric de peste 138 miliarde lei, resimțite deja și așteptate să se manifeste în perioada următoare;
- Exporturile susțin economia, majorându-se cu 4,2% în 2025 și depășind semnificativ dinamica importurilor, de 2,6%;
- Rata șomajului rămâne la un nivel scăzut de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, fără indicii de pierdere masivă a locurilor de muncă;
- Depozitele populației în instituțiile bancare cresc, semn de stabilitate și prudență financiară.
Ulterior, ne pregătim pentru o relansare economică prin atragerea fondurilor europene, investiții și sprijin real pentru mediul de afaceri.
Măsurile fiscale și cele destinate atragerii investițiilor majore, elaborate în colaborare directă cu reprezentanții mediului de afaceri și antreprenori, oferă stabilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru creștere. Se direcționează capital în zonele prioritare: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice, sprijinind concret relansarea pe termen lung.
Adevăratul risc pentru economia României nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci posibilitatea revizuirii procesului de ajustare fiscală. Orice deviație de la planul de consolidare fiscală ar diminish încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar deteriora ratingul țării și ar expune economia la o ajustare mai dură, impusă de piețe. Respectarea disciplinei bugetare este esențială pentru stabilitate, nu un obstacol în calea creșterii.
După trei decenii de tranziție, instabilitate și șocuri continue, populația României nu are nevoie de panică și alarmisme false.
Este nevoie de responsabilitate și acțiuni concrete. Iar rezultatele arată clar: creșterea economică s-a încetinit ușor, dar fundamentul s-a consolidat, economia fiind susținută de investiții, management eficient al fondurilor publice și măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- România intră oficial în recesiune tehnică, cu o scădere a PIB-ului de 1,9%. Premierul Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: Este momentul să rupem acest ciclu negativ
- Performanțe economice ale României sub nivelul media europeană, cu cea mai mare reducere a PIB-ului din Uniunea Europeană
