Bartosz Gondek, directorul unui institut înființat la solicitarea premierului Donald Tusk pentru cercetarea crimelor istorice sovietice, afirmă că ancheta va fi mult mai extinsă decât cea privind brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din perioada Războiului Rece în care Polonia a fost sub influența sovietică, informează Financial Times.
Polonia, principalul obiectiv al atacurilor cibernetice din Rusia
O astfel de revendicare ar putea escalada tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia acuză Kremlinul de intensificarea războiului hibrid.
Guvernul condus de Tusk susține că Polonia este în prezent cea mai vizată țară de atacuri cibernetice provenite din Rusia și a reținut mai multe persoane suspectate de spionaj pentru Rusia. 
Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma solicitată Rusiei ar putea depăși cuantumul cerut Germaniei în 2022. El menționează că echipa sa, formată din circa 10 istorici și cercetători, întâmpină obstacole mai mari decât în cazul anchetei privind Germania și o descrie ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, multe documente fiind falsificate sau distruse în perioada sovietică.
Partidul Lege și Justiție acuză Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania
În același timp, solicitarea Poloniei către Germania rămâne nesoluționată și continuă să genereze dispute, inclusiv în interiorul țării.
Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost încheiată din punct de vedere juridic după cel de-al Doilea Război Mondial. În același timp, opoziția, reprezentată de partidul Lege și Justiție (PiS), acuză că Tusk nu a făcut suficient pentru a forța Berlinul să achite. Coaliția pro-UE condusă de Tusk a înlocuit PiS în 2023 la guvernare.
Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a declarat că partidul său a avut întotdeauna intenția să formuleze ulterior o cerere și împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă să utilizeze nemulțumirile față de Moscova pentru a distra atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane.
„Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia reprezintă, în esență, o încercare de a evita problema de bază: răspunderea nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT.
„Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale sale, nu va fi surprinzător să-l vedem câștigând capital politic, oriunde poate”, prin solicitarea de despăgubiri din partea Rusiei, a adăugat el.
Viziune revizionistă asupra istoriei promovate de Putin
Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri sovietici și civili polonezi au fost executați, după împărțirea Poloniei între Germania și Uniunea Sovietică. Totuși, în 2010, parlamentul Rusiei a recunoscut oficial că liderul sovietic Iosif Stalin a emis ordinul pentru uciderea de la Katyn.
După invazia Ucrainei în 2022, Vladimir Putin a susținut o interpretare revisionistă a istoriei, care a vizat și Polonia.
În 2023, președintele parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Luna trecută, Andrei Artizov, șeful arhivelor federale ruse, a declarat că un studiu comandat de Putin indică faptul că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de colaborare cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, pentru a preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge aceste acuzații.
Istoricul polonez Paweł Machcewicz afirmă că Tusk urmărește, cel mai probabil, două scopuri politice prin solicitarea unui „raport estic” asupra crimelor sovietice. În primul rând, guvernul vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să exploreze opinia publică pentru a demonstra că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a explicat Machcewicz.
Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului
De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a persistat în solicitările adresate Berlinului privind despăgubiri.
„Până în prezent, statul german nu a achitat despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Nawrocki luna trecută într-un discurs la Auschwitz.
Chiar dacă respinge solicitarea Poloniei, cancelarul german Friedrich Merz a făcut recent pași de conciliere: a exprimat sprijin pentru construirea unui memorial polonez la Berlin și pentru returnarea unor artefacte poloneze jefuite.
„Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare corespunzătoare față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rugăm să înțelegeți că nu am stabilit o sumă anume, dar vă asigur că guvernul german, condus de mine, își recunoaște pe deplin responsabilitatea istorică față de vecinul nostru, Polonia”.
