The Guardian publică un articol despre pașii întreprinși de România (considerată țara europeană cu „cele mai periculoase drumuri”) în vederea îmbunătățirii securității rutiere.
Guvernul a adoptat recent măsuri pentru combaterea condusului imprudent, însă activiștii avertizează că schimbările sunt lente și mentalitățile nu se modifică rapid, mai ales că, observă publicația, România este o țară în care conducerea agresivă este frecventă pe o infrastructură deficitara, fapt care continuă să producă victime.
România are cea mai mare rată de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană
În anul 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, reprezentând cea mai ridicată rată din UE, informează sursa citată. 
Aproximativ jumătate dintre cele aproximativ 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și cicliști.
Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane își pierd viața zilnic în accidente de circulație, iar alte nouă sunt grav rănite.
Lucian Mîndruță: „Am învățat pe calea dificilă”
Jurnalistul și prezentatorul radio din București, Lucian Mîndruță, recunoaște pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan.
După mai multe accidente cauzate de neatenție, condiții meteorologice sau erori de condus, el afirmă că a învățat „pe calea dificilă” importanța prudenței și a vitezei scăzute.
În contextul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan — precum intimidarea altor conducători auto sau manevre periculoase — au fost definite legal, iar sancțiunile au fost sporite.
De asemenea, este implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.
Românii au o cultură rutieră agresivă
„Lucrurile evoluează. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.
Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, numărul decedaților rutieri a scăzut cu 13%, iar cel al rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a notificat oficial România în privința implementării corecte a directivei privind siguranța rutieră, ceea ce indică întârzieri în reforme structurale.
Specialiștii afirmă că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră.
Importul de autovehicule second-hand fără sisteme de siguranță sporește mortalitatea rutieră
Activistii vorbesc despre un stil de condus „egocentric” și avertizează că schimbarea mentalităților poate dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima campanie națională de conștientizare a securității rutiere, în efortul de educare a populației.
În București, traficul intens și parcul auto învechit cresc riscurile de accidente.
Capitala se află printre cele mai poluate orașe din UE, iar traficul auto contribuie aproximativ 60% la poluarea aerului, conform datelor Platformei de Mediu pentru București.
Importul masiv de vehicule second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, influențează atât frecvența accidentelor, cât și problemele de sănătate cauzate de poluare.
„Nu importați doar poluare, importați și pericol”
Raul Cazan, directorul organizației de protecție a mediului 2Celsius, avertizează că aceste vehicule prezintă riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”
Deși se observă semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în anul 2030, conform publicației The Guardian. Experții afirmă că doar o combinare de infrastructură modernizată, aplicare strictă a legii și schimbare comportamentală în trafic poate îmbunătăți semnificativ siguranța rutieră din țară.
