„Apreciez sprijinul redus oferit de statul român. Costurile sunt foarte ridicate: 450 de euro pentru un bilet de avion”, a menționat o femeie pentru Observator News.
Un alt pasager a descris procesul de plată: „Cei de la Tarom ne-au spus: „Doriți să vă întoarceți? Transferați suma în cont. După ce o primim, vă confirmăm că zborul este programat””.
În total, cele două aeronave au adus în România 360 de persoane, turiști și pelerini care au reușit să ajungă în Egipt pe cale terestră, după zile tensionate petrecute în zona afectată de conflict. 
Experiențele românilor în cele trei zile de coșmar
Relatările celor reveniți în țară descriu o realitate mult mai dură decât cea de pe imaginile televizate.
„Nu pot să explic. Să nu treacă nimeni prin aceeași experiență”, a spus un bărbat, vizibil marcat.
„Este mult mai rău decât ceea ce se vede la televizor. Cădeau bombe nonstop”, a adăugat acesta.
Traficul spre Cairo a fost, pentru mulți, o adevărată provocare. Ore întregi petrecute în autocar, cozi interminabile la vamă și frica constantă de a nu prinde avionul au amplificat stresul.
De asemenea, incertitudinea legată de zbor și costurile implicate au adăugat presiune pe familiile deja vulnerabile din cauza situației din teren. În mijlocul conflictului se află și zeci de elevi români, iar situația rămâne instabilă pentru mii de conaționali din regiune.
De ce nu au fost gratuite zborurile de repatriere
Costul biletelor a declanșat critici în spațiul public. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a explicat contextul: „Nu există nicio țară care să asigure repatrierea totală gratuită pentru toate zecile de mii de europeni aflați în Orientul Mijlociu”.
De asemenea, Andrei Ţărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, a menționat că potențialele nemulțumiri sunt înțelese, însă instituția a operat în limitele legii.
„Am depus toate eforturile pentru fiecare cetățean român și vom continua să o facem”, a subliniat el.
Blogerul de călătorii Cezar Dumitru, cunoscut sub numele de „Imperator”, a evidențiat clar: „biletele se plătesc, zborul nu este gratuit!”.
Între timp, situația rămâne complicată pentru românii din Emiratele Arabe Unite, unde se află circa 14.000 de conaționali, precum și pentru cei blocați în Indonezia, Cambodgia sau Thailanda, unde legăturile de întoarcere sunt afectate.
Pentru mulți, revenirea acasă depinde atât de evoluția conflictului, cât și de resursele financiare disponibile, într-un mediu marcat de incertitudine și frică.
