Un seism cu magnitudinea 3,1 a avut loc în noaptea de marți spre miercuri, 4 martie, în zona seismică Vrancea. Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul s-a produs la ora 2:09 în județul Vrancea.
Acesta a avut o magnitudine de 3,1 și s-a resimțit la o adâncime de 136 km. Seismul s-a produs în apropierea orașelor Focșani (43 km), Buzău (57 km), Sfântu Gheorghe (69 km), Brașov (79 km), Ploiești (91 km).
Cele mai puternice seisme din 2025, ambele cu magnitudine 4,4, au avut loc pe 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea. În 2024, cel mai relevant cutremur a avut o magnitudine de 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie. 
Când ar putea avea loc un mare seism
Finalul anului 2025 a adus o activitate seismică semnificativă în zona Vrancea.
Cunoscutul seismolog Gheorghe Mărmureanu indică momentul următorului mare cutremur în România. El estimează că acesta ar putea avea o magnitudine între 7,2 și 7,9 grade pe scara Richter, putând ajunge chiar la 8 grade.
Analizând datele specialiștilor, Gheorghe Mărmureanu preconizează că viitorul mare seism din România va fi unul de adâncime, similar cu cel din 1802. El menționează că acesta este un aspect favorabil pentru țara noastră – faptul că următorul seism de mare amploare va fi de adâncime.
„Seismul va fi adânc și acesta va fi un avantaj pentru România. Cu cât e mai profund, cu atât energia se disipă pe suprafețe mai extinse. Veți putea simți efectele pe o arie foarte largă, de la Moscova la Cairo, sau chiar pe întregul continent european,” a declarat Gheorghe Mărmureanu, participant la Forumul dedicat Zilei Mondiale a Pământului.
Potrivit lui Mărmureanu, acest seism va avea forma unui con răsturnat, cu vârful fiind zona epicentrală, iar baza acoperind Europa. Din experiența sa, următorul seism preconizat va fi asemănător cu cel din 1802, cu magnitudinea de aproximativ 8, care nu a provocat victime.
„Eu sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea ar putea fi între 150 și 170 km. Șansele ca acesta să apară după 2040 – 2041 sunt foarte mari. Sunt prognoze pe termen lung și toate converg spre aceste concluzii. Până acum, nu am greșit în prognoze,” a explicat Mărmureanu.
Seismul din 1802, ce a afectat Europa, a fost resimțit de la Moscova până în Cairo, în Egipt.
Cel mai intens cutremur din secolul al XX-lea
Cel mai mare seism înregistrat în secolul al XX-lea în România a avut loc pe 10 noiembrie 1940, atingând magnitudinea de 7,7, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Efectele sale au fost dezastruoase în centrul și sudul Moldovei, precum și în Muntenia. Numărul victimelor s-a estimat la 1.000, fiind peste 4.000 răniți, majoritatea în Moldova.
Seismul a fost resimțit și în București, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de decese, în principal din prăbușirea clădirii „Carlton”. Clădirea s-a deformat ca o armonică, etajele fiind strivite unele peste altele. În jur de 200 de persoane și-au pierdut viața din cauza prăbușirii acesteia. Doar un supraviețuitor a fost descoperit, paznicul de la ultimul etaj.
După seismul din 1977, trebuie amintit un alt cutremur important, produs pe 30 august 1986, cu magnitudinea de 7,1, în Gura Teghii, soldat cu 150 de victime și 500 de răniți. Cel mai distructiv seism post-revoluție din 1989 a avut loc pe 30 mai 1990, cu un nivel de 7 grade, în Vrancea, și a făcut 13 morți și 360 de răniți.
Alte două seisme de 6,4 și 6,1 au avut loc la o zi distanță. Pe 12 iulie 1991, s-a produs cutremurul din Banloc, de 5,7 grade, cauzând moartea a două persoane și rănirea altor 30, precum și avarierea a peste 5.000 de clădiri. La o săptămână după, un alt seism de 5,5 a afectat zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.
Proceduri în cazul unui cutremur
- Menținem calmul, evităm panicarea și sprijinim alți oameni pentru a rămâne liniștiți
- Dacă suntem afară, ne îndepărtăm de clădiri și ne ferim de elemente precum tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, coifuri și geamuri, care pot cădea pe stradă.
- Dacă suntem în interior, stăm lipiți de un perete structural rezistent și evităm ușile și ferestrele.
- Ne adăpostim sub o grindă puternică, o masă sau birou; copiii se pot culca sub mese sau bănci din clasă.
- Oprim imediat sursele de incendiu și intervenim după ce se încheie șocul seismic pentru a preveni incendiile.
- Dacă suntem în mașină, ne trasăm pe marginea drumului într-un loc deschis, evitând clădirile apropiate, podurile, pasarelele și liniile electrice aeriene; rămânem în vehicul.
- La utilizarea mijloacelor de transport în comun, rămânem în vehicul până la oprirea seismului, apoi coborâm calm.
- În metrou, păstrăm calmul și urmăm instrucțiunile personalului. În zone aglomerate, evităm panica și nu fugim pentru a preveni accidentele.
Recomandare oficială:
Pregătirea României pentru un seism major implică realizarea de expertize tehnice pentru fiecare clădire în parte.
Fenomene geologice neobișnuite: Pământul a avut activitate seismică timp de nouă zile consecutive după un tsunami produs în Groenlanda.
