Miniștrii de finanțe din Grupul celor Șapte afirmă că vor adopta „măsurile corespunzătoare” pentru a gestiona creșterea prețurilor la petrol, însă nu au ajuns la un acord privind eliberarea rezervelor strategice de petrol după o reuniune de urgență desfășurată luni.
Într-o declarație comună, consultată de FT, miniștrii au menționat că doresc să răspundă la efectele conflictului din Iran, subliniind că „sunt pregătiți să ia măsuri adecvate, inclusiv pentru a susține securitatea aprovizionării globale cu energie, cum ar fi eliberarea stocurilor”.
Ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, a precizat că grupul, care s-a întâlnit virtual luni cu directorul Agenției Internaționale pentru Energie, „nu a ajuns încă la o decizie” privind accesul la rezervele de urgență de petrol deținute de membrii AIE. 
Un oficial din G7 afirmă pentru Reuters că o poziție comună în G7 este de a nu elibera încă rezervele de petrol.
Persoane apropiate discuțiilor au declarat că miniștrii energiei din G7 urmează să se reunească marți.
„Acolo se vor decide acțiunile”, a afirmat o persoană familiarizată cu discuțiile.
Un oficial american implicat în discuții și-a exprimat optimismul că măsuri ar putea fi luate în scurt timp după reuniunea pe tema energiei.
Prețul țițeiului Brent a crescut cu aproape 40% de la începutul conflictului, depășind pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată în patru ani, o parte semnificativă din petrolul produs în Golful Persic fiind blocată din cauza amenințărilor Iranului asupra Strâmtorii Ormuz.
Luni, prețul Brentului a atins aproape 120 de dolari pe baril în primele tranzacții, cea mai recentă creștere fiind determinată de începutul reducției producției de către cei mai mari producători din Golf, precum Arabia Saudită, pe măsură ce rezervele încep să se epuizeze.
Însă, ulterior, prețurile țițeiului Brent s-au resetat, iar la Londra, până după-amiază, prețul se situa în creștere moderată cu doar 5,9%, ajungând la 98,20 dolari pe baril.
Fatih Birol, directorul AIE, a avertizat asupra „riscurilor semnificative și în creștere pentru piață”, menționând că „situația s-a înrăutățit în ultimele zile”.
„Pe lângă provocările legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, o cantitate importantă de producție petrolieră a fost redusă”, a adăugat Birol.
Potrivit programului AIE, 32 de țări membre dețin în total aproximativ 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice, disponibile în caz de urgență, deși utilizarea acestora a fost rareori, de doar cinci ori de la înființarea agenției, în contextul crizelor petroliere din anii 1970.
Miniștrii G7 au afirmat într-o declarație comună că „au discutat despre conflictul din Orientul Mijlociu, impactul asupra stabilității regiunii, situația economică globală și piețele financiare, precum și despre importanța rutelor comerciale sigure”.
„Vom continua monitorizarea atentă a situației și evoluțiilor de pe piețele energetice, urmând să ne întâlnim după cum va fi necesar pentru schimbul de informații și coordonare în cadrul G7 și cu partenerii internaționali”, au adăugat oficialii.
Înaintea reuniunii, o persoană implicată în discuții a menționat că unii oficiali americani considerau că o eliberare comună de între 300 și 400 de milioane de barili – reprezentând 25-30% din rezervele totale – ar fi o soluție potrivită.
Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că un conflict prelungit ar putea provoca „șocuri stagflaționiste semnificative asupra economiei globale și europene”, dacă durerile persistă mai mult de câteva săptămâni.
În cazul în care perturbările în transportul maritim din Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice din Golful Persic continuă, creșterea prețurilor la energie ar putea afecta negativ economia, avertizează Dombrovskis, sugerând necesitatea unei politici monetare mai restrictive dacă inflația va crește.
„Este esențial să se depună eforturi pentru a calma rapid conflictul… Cu cât se întâmplă mai devreme, cu atât impactul asupra economiei va fi mai redus”, a precizat oficialul european.
