Pe lângă aceste spații speciale construite, autoritățile au identificat și alte locații potențiale pentru protecție în situații de urgență: stații de metrou, parcări subterane, pasaje sau galerii. Cu toate acestea, capacitatea totală rămâne insuficientă în raport cu populația țării.
Dincolo de aceste statistici, se ascund câteva adăposturi remarcabile, construite în secret și înconjurate de povești celebre. Unele dintre cele mai impresionante buncăre antiatomice din România se află sub clădiri simbolice sau în zone surprinzătoare.
Buncărul ascuns sub Casa Presei Libere
Unul dintre cele mai interesante adăposturi se află sub Cladirea Presei Libere din București, cunoscută în perioada comunistă drept Casa Scânteii. Imobilul monumental, ridicat în anii ’50 cu participarea a peste 20.000 de muncitori, găzduia centrul național al tipografiilor și al activităților de publicare. 
Deși era frecvent vizitat de turiști și grupuri de elevi, puțini erau cei care știau că în subsoluri se ascunde un sistem complex de încăperi subterane. Acolo fusese amenajată o tipografie de urgență, destinată să continue publicarea ziarelor comuniste chiar și în cazul prăbușirii regimului sau al unui conflict major.
Conform unui raport secret al CIA din 1963, sub aria D a clădirii existau două niveluri de subsol, cel inferior aflându-se la circa 20 de metri adâncime. Structura era consolidată cu grinzi armate cu plăci de oțel și susținută de stâlpi masivi din beton armat.
Adăpostul era prevăzut cu uși blindate capabile să reziste armelor antitanc convenționale. Sistemul includea două tuneluri de evacuare, cu ieșiri camuflate. În interior se găseau generator electric, spații pentru dormit, birouri, dușuri și săli de comandă.
Un element neobișnuit era sistemul de ventilație de rezervă: mai multe biciclete conectate la un ax comun, care puteau produce energia necesară funcționării instalațiilor în cazul întreruperii electricității.
Palatul Parlamentului (Casa Poporului) – Fotografie: Profimedia
Rețeaua subterană a Palatului Parlamentului
Un alt complex de adăposturi subterane impresionant se află sub actualul Palat al Parlamentului, anterior cunoscut drept Casa Poporului. Construit între 1984 și 1997, clădirea este una dintre cele mai mari structuri administrative din lume, cu peste 365.000 de metri pătrați și mai mult de 1.000 camere.
Nivelurile subterane ale construcției sunt la fel de impresionante ca și partea vizibilă. Galeriile ajung la aproape 80 de metri adâncime și includ două buncăre antiatomice, un adăpost antiaerian și o rețea de tuneluri de evacuare.
Potrivit fostului colonel Nicolae Kovacs, implicat în realizarea lucrărilor subterane, Nicolae Ceaușescu a solicitat construirea unui buncăr antiatomic de înaltă performanță, capabil să reziste unui cutremur major de peste 8 grade Richter, atacurilor repetate cu rachete și exploziei simultane a două bombe nucleare.
Buncărul are pereți groși de circa 1,5 metri și o placă de protecție specială împotriva radiațiilor. În interior, a fost planificat un centru de comandă cu hărți în relief ale țării și legături telefonice directe cu unitățile militare.
De asemenea, complexul includea apartamente pentru conducerea țării în situații de criză. Opt tuneluri de evacuare permiteau retragerea rapidă în caz de urgență. Unul dintre acestea ducea spre zona Pieței Constituției, iar altul până la stația de metrou Izvor.
Buncărul de lângă Castelul Corvinilor
Un alt adăpost neobișnuit se află în apropierea renumitului Castel al Corvinilor din Hunedoara. Buncărul a fost săpat în stâncile Dealului Sânpetru în anii ’60, într-o perioadă în care combinatul siderurgic din Hunedoara era unul dintre cele mai importante din Europa de Est.
Construcția a fost realizată într-un sistem de tunele în formă de literă H, cu o lungime totală de circa 500 de metri și o capacitate de aproximativ 1.000 de persoane. Dispune de două ieșiri ascunse pe malurile râului Zlaști.
Interiorul păstrează ușile blindate, sistemele de filtrare și ventilație și generatorul de urgență. De asemenea, exista un centru de comandă și o cameră de comunicații pentru militari.
În jurul buncărului s-a născut o legendă locală: unii afirmă că tunelurile ar face parte dintr-o rețea mai veche, leagând castelul de Cetatea Devei, situată la aproximativ 15 kilometri distanță. Deși această poveste nu a fost confirmată, ea continuă să alimentheze misterul unuia dintre cele mai enigmatice adăposturi antiatomice din România.
