Statele Unite intenționează să trimită avioane militare către Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru posibile operațiuni militare legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a convocat – miercuri, 11 martie 2026, de la ora 9:30 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar imediat după ședința CSAT a fost convocat în ședință de urgență Parlamentul României.
ACTUALIZARE: Parlamentul a aprobat, miercuri după-amiază, utilizarea bazelor militare din România de către forțele americane pentru trupe și echipamente în intervenția din Iran. Detalii AICI
Știrea inițială
După discuțiile din CSAT, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a fost convocat pentru a analiza și aproba accesul forțelor americane la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Președintele Nicușor Dam a aprobat, în urma ședinței CSAT, „intrarea și staționarea în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARE) sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta”, iar Parlamentul României urmează să dea votul final. (documentul integral AICI).
Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării (2000-2004), rememorează un episod similar din 2003, când România a permis pentru o perioadă utilizarea unei baze pentru transportul militarilor americani în Irak.
„Situația actuală, în care SUA solicită utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni din Orientul Mijlociu, are un precedent din 2003.
Atunci, pentru că Turcia nu a permis transportul militarilor în nordul Irakului de pe teritoriul său, România a fost întrebată dacă permite această utilizare, adică trecerea forțelor din baza Mihail Kogălniceanu în terenul irakian.
Mai precis, dacă aveam vreo restricție condiționată în acest sens.
Am răspuns că nu, astfel că am aprobat solicitarea SUA, la fel și acum.
Nu pot sta să nu mă întreb dacă acest precedent era cunoscut la ședința CSAT din această dimineață, deoarece, din păcate, nu există o memorie instituțională de durată. Ar fi fost util ca precedenta să fi fost luată în considerare când s-a discutat azi dimineață”, a scris Pașcu pe Facebook.
Conflictul din Kosovo. România și-a deschis spațiul aerian pentru avioanele NATO
Este pentru a doua oară când România participă la operațiuni militare conduse de NATO și SUA care implică atacuri asupra altor state, precedentul fiind conflictul din Kosovo, când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci.
România și SUA au semnat în decembrie 2005 un „Acord de acces” pentru utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu în scopul desfășurării de acțiuni militare comune, document care a devenit disponibil în iunie 2006.
- Baza aeriană Mihail Kogălniceanu reprezintă una dintre cele mai importante facilități militare din regiune.
- Deja găzduiește militari americani.
- De-a lungul timpului, baza a fost utilizată pentru misiuni logistice și operațiuni militare ale NATO și ale SUA, inclusiv în conflictele din Irak și Afganistan.
Baza Mihail Kogălniceanu | Imagine din satelit
Operațiunea „Nicovala Nobilă”
În contextul tensiunilor extreme din fosta Iugoslavie, în Kosovo, NATO a decis lansarea unei operațiuni militare – denumită Operațiunea „Forțele Aliate” sau Operațiunea „Nicovala Nobilă”.
Conflictul din Kosovo poate fi împărțit în două perioade mari:
- 1996 – 1999: Tensiuni între forțele sârbe/iugoslave și Armata de Eliberare din Kosovo, o grupare paramilitară a etnicilor albanezi, susținută de NATO.
- 1999: Războiul dintre Republica Federală Iugoslavia și NATO, în perioada 24 martie – 10 iunie 1999.
Obiectivele NATO în războiul din Kosovo au fost stabilite la consiliul NATO din 2 aprilie 1999 și includeau:
- Stoparea tuturor activităților militare și încetarea imediată a violențelor și represiunilor;
- Retragerea armatei, poliției și forțelor paramilitare din Kosovo;
- Prezență militară internațională în teritoriu;
- Reîntoarcerea sigură și necondiționată a refugiaților și persoanelor displaced;
- Stabilirea unui acord politic conform Acordului Rambouillet și legislației internaționale.
Bombardamentele NATO au durat din 24 martie 1999 până în 11 iunie 1999. Aceasta a fost a doua misiune majoră a NATO după intervenția din Bosnia și Herțegovina din septembrie 1995.
Parlamentul României a autorizat utilizarea spațiului aerian pentru operațiuni NATO
La 22 aprilie 1999, Parlamentul României a aprobat utilizarea spațiului aerian național de către forțele NATO pentru misiunile din Iugoslavia. La acea vreme, președinte era Emil Constantinescu.
Este vorba despre Hotărârea nr. 14 din 22 aprilie 1999, care a aprobat accesul NATO în spațiul aerian al României în timpul operațiunii.
A fost o decizie dificilă, însă fundamentală pentru aderarea României la NATO, în contextul Parteneriatului Strategic România-SUA, inițiat în 1997 în Piața Universității din București de președinții Emil Constantinescu și Bill Clinton.
Această hotărâre a fost luată în cadrul Operațiunii Allied Force, intervenția militară a NATO în Kosovo fără acordul ONU.
Fostul președinte Emil Constantinescu a menționat că a decis singur să refuze survolul spațiului românesc de către avioanele rusești în timpul conflictului și că a făcut apel către NATO să nu bombardeze Belgradul de sărbători pascale.
Ion Iliescu (1999): „Alianța Nord-Atlantică a ales să soluționeze criza din Kosovo prin intervenție militară”
Pe 30 martie 1999, fostul șef de stat Ion Iliescu a susținut un discurs în Parlament, afirmând că „Alianța Nord-Atlantică a optat pentru soluția intervenției armate în Kosovo”.
„România are o istorie în respingerea forței ca instrument de rezolvare a conflictelor.
- A condamnat intervenția Italiei în Abisinia în perioada interbelică.
- A condamnat invazia sovietică în Cehoslovacia din 1968.
- A condamnat intervenția sovietică în Afganistan în anii ’80. În anii ’90 s-a opus războiului din Kuweit.
De aceea, consider că a fost o greșeală să legitimizăm folosirea forței împotriva unui stat suveran fără avizul ONU.
- Integrarea în NATO nu justifică acceptarea oricărei acțiuni.”
- Bombardamentele din Kosovo au agravat criza, în loc s-o rezolve, punând sub semnul întrebării soarta etnicilor albanezi.
Violenta naște mereu și mai multă violență. Înainte de a adopta poziții, autoritățile ar trebui să analizeze profund esența conflictului din Kosovo, unde intervenția NATO a legitimat mișcările separatiste”, a spus Iliescu la acea vreme.
Deși a criticat bombardamentele NATO, Ion Iliescu s-a abținut de la vot în Parlament.
Nicușor Dan (2026): „Dislocările militare vor fi realizate pe baza unui acord între România și SUA”
„S-a discutat despre mutări temporare de echipamente și trupe militare în România, a afirmat Nicușor Dan după ședința CSAT.
„Toate acestea sunt legate de scutul de la Deveselu și reprezintă echipamente defensive, fără armament propriu-zis. Sunt echipamente non-cinetice.
Dislocările vor avea loc dacă Parlamentul aprobă, în baza unui parteneriat între România și SUA.
Poporul român nu are motive de îngrijorare. Asigur că țara noastră este sigură, chiar mai sigură”, a spus Nicușor Dan, președintele României.
Nicușor Dan: „Aprobați intrarea și staționarea în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARE) sau tranzitarea teritoriului național de către aceste forțe”
După întâlnirea CSAT, președintele a „aprobă intrarea și staționarea în România a Forței de reacție NATO și tranzitul acesteia, iar documentul a fost trimis către comisiile de apărare ale Parlamentului.
„Drept urmare, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea și desfășurarea operațiunilor forțelor străine, precum și tranzitul acestora pe teritoriul României, în scopul pregătirii și desfășurării de misiuni militare, am aprobat inițierea acestor măsuri în 2026, mandatând ministrul apărării să aprobe eventualele modificări ale structurii sau compunerii Forței de reacție NATO, dacă va fi cazul, în funcție de planurile operaționale ale Alianței., se precizează în documentul transmis către comisiile pentru apărare ale Parlamentului României. (document complet AICI)
