Virgil Popescu a evidențiat că evoluțiile recente ale prețului petrolului evidențiază cât de volatilă este piața în contextul tensiunilor geopolitice. Variatia barilului a oscilat într-un interval larg, ceea ce indică o instabilitate accentuată. „Nu trebuie să ne panicăm, dar nici să rămânem indiferenți fără a lua măsuri. Este esențial să fim pregătiți și să consolidăm reziliența în fața acestor schimbări”, a afirmat fostul ministru al Energiei.
Potrivit acestuia, România nu depinde semnificativ de petrolul provenit din Golful Persic. Aceasta reprezintă un avantaj, reducând riscul unei crize majore de aprovizionare.
Acorduri directe cu Kazahstan și Azerbaidjan
Popescu consideră că autoritățile române ar trebui să inițieze negocieri directe cu reprezentanții Kazahstanului și Azerbaidjanului pentru a asigura stabilitatea livrărilor și menținerea prețurilor. „Principala sursă de țiței pentru rafinăriile noastre provine din Kazahstan și Azerbaidjan, nu din Golful Persic. Astfel, soluția logică este un dialog direct între guvernul României și cele din Kazahstan și Azerbaidjan”, a explicat el.
Fostul ministru, în prezent membru în Parlamentul European, a subliniat că astfel de negocieri trebuie purtate la nivel guvernamental, nu doar între companii, pentru a asigura securitatea energetică națională.
Virgil Popescu și-a exprimat opoziția față de plafonarea prețurilor la carburant, măsură adoptată anterior de unele state din regiune. El a avertizat că această decizie poate genera penurie de combustibil, dacă oferta de pe piață devine insuficientă. „Nu sunt susținător al plafonării prețului la benzină, deoarece riscă să ducă la lipsă de carburant”, a menționat fostul ministru.
Exemplul din 2022: reducere de 50 de bani la litrul de carburant
Popescu a amintit și de măsurile implementate în 2022, când prețul petrolului a crescut semnificativ după izbucnirea conflictului din Ucraina. În acea perioadă, guvernul și companiile petroliere au convenit asupra unei reduceri de 50 de bani pe litru la pompă, suportată în egală măsură de stat și de industrie. „Jumătate a fost acoperită de guvern, jumătate de companii”, a explicat el, menționând că această strategie a contribuit la stabilizarea prețurilor pentru consumatori.
Declarațiile fostului ministru apar în contextul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au generat fluctuații majore ale prețului petrolului pe piețele internaționale.