Contextul
În Ucraina, existau mai multe biserici ce desfășurau servicii religioase în limba română decât școli care preda în limba română. Din această perspectivă, bisericile reprezentau și centre identitare, nu doar manifestări religious. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase fundamentale.
În conținutul Declarației nu se face referire la libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația conform căreia părțile recunosc complet separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega viitor dreptul statului român de a se implica în organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității române.
Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității române, iar președintele Zelenski nu s-a angajat să le garanteze. 
Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina
Președintele Nicușor Dan și-a demonstrat intențiile neprofesionale în declarațiile de presă de după semnarea actului. Întrebat dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să înființeze structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată Patriarhiei Kievului, președintele a susținut că „subordonarea bisericească a acestor comunități, în cadrul serviciilor religioase, nu poate fi reglementată printr-un act între state, ci între biserici”.
Președintele Nicușor Dan a mințit intenționat, fiind clar informat despre situație și purtând responsabilitatea de purtător de cuvânt al autorităților ucrainene.
În Ucraina, există aproximativ 130 de parohii ortodoxe de limbă română, care au aparținut Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-au declarat autonomia de la începutul conflictului din Ucraina.
Cu sprijinul autorităților ucrainene, a fost creată o nouă entitate religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, nerecunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucrainiană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă, iar bisericile sale au fost transferate către noua structură, inclusiv ca urmare a presiunilor politice.
Parohiile românești au refuzat să se alăture noii structuri, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanții privind respectarea dreptului de a folosi limba română în cadrul acesteia și nu doresc să fie parte a unei organizații religioase considerate necanonică, neavând comuniune cu Patriarhia Română.
Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române
Românii din Ucraina au decis să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub patronajul Patriarhiei Române, cu avizul Sfântului Sinod. Aceștia au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina, toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase, fiind prezente, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene au încălcat drepturile românilor, refuzând pentru mai multe luni să soluționeze cererea lor în instanță. În plus, fac presiuni asupra preoților români, amenințându-i cu trimiterea pe front. Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, utilizată de credincioșii români în ultimii treizeci de ani, a fost forțat preluată de autorități și transferată către Biserica Ucraineană. Eugen Patraș, responsabil cu înregistrarea organizației ortodoxe a românilor, a fost interzis de a intra în Ucraina timp de trei ani.
Președintele Nicușor Dan a primit memoriul comunității române din Ucraina și cunoaște poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care califică drept injust și abuziv refusul Ucrainei de a recunoaște oficial asociația religioasă ortodoxă a românilor.
Astfel, președintele înșală prin afirmarea că înființarea asociației românești și subordonarea preoților Patriarhiei Române depind de o înțelegere între cele două biserici. În realitate, este o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor români din Ucraina.
De asemenea, Ucraina violează Tratatul din 1997 privind relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina.
Potrivit acestuia, minoritatea română poate înființa în Ucraina organizații, asociații, instituții și centre culturale sau religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere aceste prevederi, precum și obligația de a promova identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare, conform Constituției și acordurilor internaționale.
Când președintele vorbește despre o înțelegere „între cele două biserici”, nu ratează ocazia să discrediteze Patriarhia Română, arborând poziții care ignoră faptul că aceasta nu recunoaște organizația ucraineană numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Problema nu este între biserici, ci între statul ucrainean și cererile legitime ale cetățenilor ucraineni pentru o biserică în limba română, subordonată canonic Patriarhiei Române. Nicușor Dan pare să faciliteze pozițiile autorităților ucrainene, folosind șantajul pentru a determina Patriarhia Română să accepte organizația ucraineană.
Precedent: Ucraina este R. Moldova în oglindă
Situația din Republica Moldova a fost similara. Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română în câteva luni. La început, autoritățile moldovene au respins recunoașterea, supunând credincioșii și clericii ei la persecuții sistematice. În 1999, Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea libertății religioase de către Moldova. Instanța a decis că autoritățile moldovene au încălcat articolele 9 și 13 ale Convenției și a dispus recunoașterea oficială a Mitropoliei, hotărând și plata unei compensații morale de 20.000 euro.
Această decizie a facilitat recunoașterea oficială a Mitropoliei în Moldova, înregistrată de guvern în iulie 2002, după o perioadă de lut și persecutii.
Suntem, practic, în același scenariu”, a afirmat Dan Dungaciu, vicepreședinte AUR.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) regretă că președintele României a renunțat la suveranitatea națională și a semnat documente în interesul Ucrainei.
AUR asigură românii din țară și din străinătate că va lupta pentru respectarea drepturilor lor în orice locație.
